Card Cadou Edenred - oferă un cadou personalizat la ocazii speciale
Directorul ANM: Perioada 2012-2021 este cea mai călduroasă decadă din istoria măsurătorilor, în România

Directorul ANM: Perioada 2012-2021 este cea mai călduroasă decadă din istoria măsurătorilor, în România

Numărul 24, 22-28 iun. 2022  »  Roza vânturilor

Perioada 2012 - 2021 reprezintă cel mai călduros interval de zece ani consecutivi din istoria măsurătorilor, în România, a afirmat, într-o conferință de specialitate, Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), citată de Agerpres. „Anul 2019 rămâne în topul celor mai călduroși ani din istoria măsurătorilor, în țara noastră, iar 2012 - 2021 cea mai călduroasă perioadă de zece ani consecutivi. De asemenea, anul 2021 este al cincisprezecelea an cel mai călduros, dar care a adus și niște recorduri din punctul de vedere al fenomenelor meteorologice extreme. Pentru că această perioadă, agricultorii și fermierii o știu, este perioada consumului maxim fața de apă al plantelor și, atunci când vorbim de o distribuție neuniformă timp și spațiu, observăm că se întâmplă ca fenomenul de secetă să rămână în prezent, să se accentueze în intensitate sau să se extindă mai departe. O analiză a primelor zece luni, între 1 septembrie 2021 - 15 iunie 2022, comparativ cu 2019 - 2020, observăm caracterul secetos în acele zone din partea de est-sud a țării, Moldova, Dobrogea, Muntenia și Oltenia. În acest an, în aceste zone, cantitatea medie la nivel regional se situează sub 400 de litri pe metru pătrat, ceea ce evidențiază caracterul de regim pluviometric secetos în aceleași zone - Moldova, Dobrogea, Muntenia, dar exceptând ușor Oltenia, cu o valoare ușor peste ce ar însemna la limită”, a explicat Elena Mateescu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

« articolul anterior

ACEA: Vânzările de autoturisme Dacia în Europa au crescut cu 11,5% în luna mai ACEA: Vânzările de autoturisme Dacia în Europa au crescut cu 11,5% în luna mai

articol următor »

Eurostat: Peste 45% din populația României locuia în locuințe supraaglomerate, în 2020; la nivelul UE, ponderea este de 17,5% Eurostat: Peste 45% din populația României locuia în locuințe supraaglomerate, în 2020; la nivelul UE, ponderea este de 17,5%



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.
Sunt de acord
Mai multe detalii