Mediul de securitate cibernetică este volatil, incert, complex și ambiguu, iar atacatorii cibernetici arbitrează decalajul dintre utilizarea unui smartphone și conștientizarea protecției acestuia, a declarat, la conferința internațională CyberCon România 2024, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), Adrian Victor Vevera, citat de Agerpres. „Nivelul de digitalizare a infrastructurii noastre critice este foarte ridicat. Mediul de securitate cibernetică este volatil, incert, complex și ambiguu. Se schimbă rapid, este dificil din punct de vedere tehnic și este determinat de interconexiuni greu de modelat. Voi aminti, astăzi, câteva tendințe importante pe care trebuie să fim cu ochii în acest domeniu. În primul rând, avem securitatea dispozitivelor mobile și mă refer (…) la orice dispozitiv mobil, cum sunt dispozitivele staționare și ancorate într-o anumită rețea. Acestea includ contoare de radiații, instrumente geodezice, sisteme portabile de control al dronei și alte sisteme portabile. Din ce în ce mai multe dintre aceste dispozitive sunt digitalizate, conectându-se în rețea și la sisteme mai complexe. Pentru prima dată, le cerem smartphone-urilor să facă din ce în ce mai multe lucruri (...) Atacatorii cibernetici arbitrează decalajul dintre utilizarea smartphone-ului și conștientizarea securității cibernetice”, a susținut Vevera.

Specialistul ICI a menționat, totodată, că și furnizorii reprezintă o problemă, pe tot parcursul lanțului de aprovizionare. „Indiferent de problemele pe care credem că le avem pe principalele dispozitive din rețea, acestea sunt mai grave pe dispozitivele mobile. Securitatea mobilă devine punctul central al amenințărilor de securitate cibernetică implicate, tendințele anticipate indicând o creștere a numărului de viruși și programe malware specifice smartphone-urilor. La ICI București am acordat o atenție deosebită dispozitivelor mobile. Avem un laborator de criminalistică cibernetică, orientat în special către dispozitivele mobile. O altă problemă este situația de securitate creată de normalizarea aranjamentelor de lucru la distanță. Acest lucru duce la un atac extins și la noi oportunități pentru inginerie socială și «spearphishing», «smishing», «hacking webcam», «zoom bombing» și alte probleme. Pe de altă parte, avem probleme cu gestionarea accesului, lipsa cunoștințelor specifice de securitate din partea angajatului, cultură proastă de securitate”, a spus șeful ICI București.

Potrivit sursei citate, autovehiculele inteligente devin ținta hackerilor pe măsură ce acestea utilizează conectivitatea.

„Vehiculele moderne au software sofisticat, care oferă conectivitate perfectă și funcții avansate, cum ar fi controlul vitezei de croazieră, sincronizarea motorului și sistemele de asistență pentru șofer. Cu toate acestea, această dependență de automatizarea software și de conectivitate expune vehiculele la potențiale riscuri de hacking. Folosind tehnologii precum Bluetooth și Wi-Fi pentru comunicare, hackerii își pot exploata capacitatea de a obține controlul vehiculului sau chiar de a renunța la o conversație printr-un microfon încorporat. Mașina ca serviciu este o paradigmă în curs de dezvoltare în sectorul auto, unde trebuie să plătiți un abonament lunar pentru a accesa o anumită caracteristică a mașinii. Odată cu adoptarea din ce în ce mai mare a vehiculelor automate, se așteaptă ca aceste amenințări să escaladeze, în special pentru vehiculele cu conducere autonomă”, a explicat Adrian Victor Vevera.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)