Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Asociația Română Asigurarea Securității Informatice au lansat studiul „Reziliența strategică a Uniunii Europene, inclusiv în domeniile tehnologic și digital: scenarii de viitor și contribuții ale României”, realizat în cadrul seriei de Studii de Strategie și Politici (SPOS) 2021, informează Agerpres. Studiul a fost realizat cu sprijinul Institutului European din România și al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Potrivit concluziilor studiului, reziliența strategică presupune, în principal, existența unui sistem economico-social echilibrat, articulat și flexibil, în care procesele și activitățile cotidiene să se desfășoare fără sincope majore, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare naționale și asigurarea contribuției individuale la sistemele de cooperare și colaborare din care un stat, în cazul de față România, face parte.

Pe lângă beneficiile în plan intern, legate de un nivel de trai ridicat, de evitare a efectelor majore ale unor crize și asigurarea prosperității cetățenilor, un stat puternic, care respectă principiile și regulile unanim recunoscute, drepturile omului, statul de drept, supremația legii, o economie de piață consolidată și un nivel ridicat de securitate, este văzut întotdeauna ca un aliat serios, dorit și respectat.

Atingerea unui asemenea nivel presupune în primul rând o foarte bună organizare și eficacitate în acțiune la nivel național, un sistem educațional solid care să asigure forța de muncă necesară, calificată și educată, precum și alocarea în mod rațional și adecvat de resurse pentru dezvoltare, în baza unor strategii de dezvoltare pe termen lung, care să valorifice potențialul de care încă dispune România, se menționează în studiul citat.

„Noi vedem reziliența ca pe o componentă esențială, fundamentală, la momentul actual, în contextul geopolitic, cu un război la graniță, esențială din punct de vedere economic, al factorilor de decizie, al societății. Toată lumea este impactată și simte consecințele a ceea ce se întâmplă în lume”, a afirmat Dan Câmpean, directorul DNSC, în cadrul conferinței de lansare a studiului.

El a arătat că reziliența se află pe agenda tuturor în această perioadă, fie că este vorba de autorități europene, fie că sunt companii.

„Problema cu acest concept este că e unul simplu și complex în același timp. (...). Sper că studiul nostru va duce la discuții mai ample despre acest subiect”, a mai spus Cîmpean.

La rândul său, Sabin Popescu, manager securitate cibernetică în cadrul DNSC, a susținut că, plecând de la lipsurile care au fost la începutul pandemiei, precum lipsa măștilor și a altor produse din magazine, soluția a fost o mai bună integrare a eforturilor la nivel european. „Ar trebui să avem strategii de dezvoltare pe termen lung, să definim ce putem face în anumite zone, să vedem de ce resurse dispunem, științifice, umane, materiale. Am putea acționa în zonă regională, să dezvoltăm proiecte comune cu țări din jur, să atragem investiții străine, iar în acest fel resursele atrase vor putea fi mai mari”, a spus Sabin Popescu.

Acesta a adăugat că fără educație nu vom putea evolua, iar „aici avem probleme de rezolvat”. „Autonomia nu înseamnă izolare, ci parteneriate bazate pe principii și valori verificate, care și-au demonstrat forța în momente dificile. Educația este foarte importantă, fără educație nu putem evolua, iar aici avem probleme de rezolvat”, a transmis Sabin Popescu.

Alina Urs, expert în cadrul Centrului Național Cyberint, a arătat ce înseamnă un atac cibernetic pentru o companie. „În momentul unui atac cibernetic, este un moment de șoc, stupoare. Acolo se vede cât de rezilientă este acea organizație. Acolo unde există planuri, se trece repede în momentul de șoc. Fiecare își cunoaște limitele de acțiune, pentru că, vrând să facă bine, există riscul să facă mai rău, să ajungă la compromiterea infrastructurii”, a arătat Alina Urs.

Cercetarea și inovarea, precum și investițiile în start-up-uri vor fi importante pentru a sprijini supremația tehnologică europeană. Un ecosistem global de inovare fragmentat ar încetini procesul de inovare, ceea ce ar avea consecințe inclusiv în domeniul sănătății, unde ar putea întârzia lupta împotriva noilor boli, mai arată concluziile studiului.

Parteneriatele public-private vor fi importante în susținerea dezvoltării ulterioare a tehnologiilor precum inteligența artificială, big-data, blockchain, robotică și calculatoarele cuantice.

Uniunea Europeană ar putea explora modalitățile de co-proiectare și cooperare cu investitorii privați pentru a dezvolta mecanisme de finanțare public-privată, pentru a finanța în continuare start-up-uri inovatoare. De asemenea, Uniunea Europeană trebuie să consolideze relațiile inter-regionale.

„Din punct de vedere economic, Uniunea Europeană trebuie să aibă capacitatea de a stabili obiective economice clare și de a acționa independent. Acest lucru necesită coeziune politică cu privire la direcția politicilor economice, de planificare strategică și luarea deciziilor în comun pentru a-și realiza puterea de reglementare, precum și resurse de politică, active materiale, cum ar fi o piață unică care funcționează bine, o tehnologie puternică și o bază industrială solidă, o forță de muncă înalt calificată, infrastructuri critice sigure și aprovizionare fiabilă cu energie și materii prime critice pentru a se manifesta ca o putere relevantă pe piața internațională”, mai arată studiul.

De asemenea, Uniunea Europeană și statele membre trebuie să construiască o agendă economică pe astfel de priorități comune pentru a-și putea pune în aplicare strategia la nivel global.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)