Rafel Remote Access Tool (RAT) reprezintă un tip de malware conceput pentru sistemele Android, care conferă atacatorilor capacitatea de a gestiona dispozitivele infectate de la distanță, fără ca proprietarii acestora să fie conștienți de prezența sa, a avertizat Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), citat de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, malware-ul poate evita detecția pentru perioade extinse, ceea ce îi sporește eficiența în cadrul atacurilor, iar recent acesta a fost semnalat ca fiind prezent și în România.

"Rafel RAT reprezintă o amenințare cibernetică majoră, ce poate fi folosită pentru spionaj și atacuri ransomware sofisticate. Evoluția sa de la un simplu instrument de spionaj la un malware multifuncțional reflectă adaptabilitatea și pericolul pe care îl reprezintă pentru utilizatorii de dispozitive cu sistem de operare Android", subliniază DNSC.

Aplicația a fost dezvoltată inițial în anul 2021 și distribuită gratuit prin intermediul GitHub fiind preluată și dezvoltată inclusiv de grupări de tip Advanced Persistent Threat (APT). Rafel RAT a câștigat rapid notorietate în rândul infractorilor cibernetici datorită capacităților sale extinse și modului facil de utilizare, generând preocupări serioase atât pentru utilizatorii de platforme Android, cât și pentru experții în securitate cibernetică. A fost utilizat în numeroase atacuri cibernetice în diverse regiuni, cu accent pe frauda financiară și spionajul corporativ.

Rafel RAT a fost dezvoltat și distribuit inițial pentru a obține acces la date sensibile de pe dispozitivele Android infectate, cum ar fi mesaje SMS, jurnale de apeluri, contacte, parole stocate, locații și fișiere media. Malware-ul a fost adaptat ulterior pentru a efectua atacuri de tip ransomware, criptând fișierele utilizatorilor și cerând răscumpărări pentru deblocarea acestora.

Majoritatea victimelor acestor atacuri au utilizat telefoane Samsung, Xiaomi, Vivo și Huawei, iar 87,5% dintre dispozitivele utilizate aveau un sistem de operare Android depășit ce nu mai beneficia de actualizări de securitate.

Ultima campanie, desfășurată în 2024, a avut ca ținte entități de rang înalt, pe o arie geografică foarte largă, ce cuprinde Australia, China, Franța, Germania, Italia, Pakistan, România, și SUA.

În unele atacuri, victimele au fost convinse să instaleze RAT-ul prin intermediul unor aplicații foarte cunoscute (cum ar fi Black WhatsApp, Story Saver for Instagram etc.), aplicații de suport sau soluții antivirus. În alte cazuri, atacurile au avut loc prin email-uri care foloseau tehnici de inginerie socială pentru a convinge destinatarii să deschidă documente atașate sau să acceseze site-uri web infectate, instalând astfel malware-ul pe dispozitivele proprii.

Niciunul dintre aceste atacuri nu necesită acces cu drept de administrator (root), astfel încât acestea operează cu succes pe dispozitive cu sisteme de operare nemodificate. Rafel RAT funcționează foarte bine pe Android 12 și versiunile anterioare, dar au fost înregistrate atacuri reușite și asupra dispozitivelor cu Android versiunea 13.

"Metode de distribuție (vectori de atac): e-mailuri de tip phishing - infractorii cibernetici folosesc adesea e-mailuri atent concepute care par a fi din surse legitime, conținând link-uri sau atașamente care, atunci când sunt accesate, duc la instalarea Rafel RAT; site-uri web malițioase - utilizatorii pot fi înșelați să viziteze site-uri web compromise sau false care exploatează vulnerabilități în sistemul Android sau folosesc tehnici de inginerie socială pentru a convinge utilizatorii să descarce malware-ul; aplicații false - Rafel RAT este frecvent deghizat ca aplicație legitimă, precum actualizări de sistem, jocuri populare sau aplicații utilitare - acestea sunt distribuite prin magazine de aplicații neoficiale sau link-uri de descărcare directă; SMS și conturi de social media: atacatorii pot folosi mesaje text sau platforme de social media pentru a răspândi link-uri către aplicații sau site-uri web infectate", se arată în comunicatul DNSC.

În context, reprezentanții DNSC recomandă utilizatorilor să fie atenți la verificarea e-mailurilor primite, în special a celor care conțin atașamente sau link-uri suspecte, să descarce aplicațiile doar din surse de încredere, folosind doar magazinele oficiale, cum ar fi Google Play Store și să analizeze cu atenție permisiunile aplicațiilor solicitate la instalare sau la actualizare. De asemenea, link-urile sau atașamentele suspecte trebuie scanate cu o soluție de securitate instalată pe dispozitiv sau cu una disponibilă gratis online.

"Nu uitați să aplicați la timp update-urile pentru aceste soluții de securitate! Pentru a vă proteja eficient împotriva ransomware, trebuie să vă concentrați în principal pe poarta principală de acces a acestuia: comunicarea prin e-mail. Acestea se ascund adesea sub forma unor fișiere, aparent legitime, ce permit atacatorilor accesul la sistem și rularea unor programe de exfiltrare și/sau criptare a fișierelor de pe dispozitivele compromise. Actualizați de urgență sistemele de operare, programele antivirus, browser-ele web, clienții de e-mail și alte programe utilitare. Realizați periodic sesiuni de training cu personalul. Acestea sunt necesare atât pentru conștientizare/prevenire, cât și pentru a ști ce este de făcut în cazurile în care au loc incidente de securitate cibernetică, astfel încât acestea să fie gestionate eficient. Nu ezitați să contactați Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), în cazul în care suspectați că dispozitivele din cadrul entității dumneavoastră au fost compromise sau sunteți subiectul unui atac cibernetic", sunt alte recomandări ale instituției.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)