În zilele finalului de august a.c., lumea artiștilor vizuali din țara noastră (denumirea de „artist vizual” a înlocuit-o, în ultimii ani, pe cea de „artist plastic”) a fost puternic marcată de vizita la București a doamnei Ingvild Goetz. De mulți ani, doamna Goetz se află în Top 10 Mondial al colecționarilor de artă. Or, dacă o asemenea personalitate acordă o oricât de mică atenție creațiilor de profil ale unui anumit artist sau/și comunității artistice dintr-o anumită țară, devine cât se poate de limpede că au crescut exponențial șansele unei afirmări solide la scară internațională, inclusiv pe piața obiectelor de artă.

Ce a determinat-o pe doamna Goetz să vină în România? În primul rând, ceea ce a văzut la Bienala de Artă de la Veneția din luna mai 2017. Spațiul rezervat României a fost ocupat, în acest an, de creațiile graficienei, desenatoarei, ilustratoarei de carte Geta Brătescu. Doamna Goetz a fost de-a dreptul entuziasmată de ceea ce a văzut. În acest fel, i s-a deschis „apetitul” pentru cunoașterea, la fața locului, a creațiilor românești de arte vizuale. A venit, a văzut și a declarat că este interesată să achiziționeze și, în același timp, să promoveze în calitate de curator de anvergură internațională (în cazul dat, noțiunea de „curator” desemnează persoana care se ocupă de organizarea, de administrarea manifestărilor de mare amploare în domeniul artelor vizuale) cele mai reprezentative realizări ale artiștilor români.

Vizita la care ne referim a inclus nu numai cunoașterea îndeaproape a operei Getei Brătescu, ci și antamarea a numeroase contacte cu alți creatori, atât direct, cât și prin intermediul muzeelor și unor expoziții reprezentative. Se deschide, astfel, o oportunitate pentru îmbogățirea colecției doamnei Goetz (colecție evaluată la 40 de milioane de dolari), precum și pentru o mai puternică afirmare a artei românești în lume.

În termeni de specialitate, vizita la București a doamnei Ingvild Goetz se înscrie în sfera diplomației culturale, un domeniu mai puțin cunoscut de publicul larg, dar care are – cum s-a văzut și din exemplul dat – un impact foarte puternic, uneori mai puternic decât diplomația „clasică” într-un domeniu de mare interes pentru noi toți, și anume imaginea României în lume.

Institutul Cultural Român (ICR) i-a conferit doamnei Ingvild Goetz Diploma de Susținător al Culturii Române, în calitate de cel mai cunoscut curator și colecționar de artă din Germania și de personalitate de prim rang în domeniu în întreaga lume. Primind distincția, doamna Goetz și-a asumat, fără echivoc, în termeni tranșanți, rolul de „promotor” al artei și culturii românești în țara sa, în Europa și pe întreg mapamondul.

Consemnând evenimentul (pentru că, realmente, avem de-a face cu un eveniment) nu putem să nu menționăm – fie și numai „telegrafic” – că ICR este inițiatorul și gazda unui șir continuu de manifestări care se înscriu în conceptul de „diplomație culturală”. Între aceste manifestări notăm marcarea, pe plan internațional, a Zilei Limbii Române și deschiderea, la București, a Academiei UNESCO a Tinerelor Femei. Dacă astfel de evenimente sunt fie omise, fie trecute în plan secund pe agenda presei autohtone, nu este rostul nostru să analizăm cauzele și efectele. În ceea ce privește CECCAR Business Magazine, considerăm că este de datoria noastră să informăm cititorii și despre asemenea momente care – trebuie să recunoaștem fiecare – reprezintă surse de neînlocuit pentru o autentică mândrie națională, mai ales în contextul pregătirilor pentru sărbătorirea Centenarului Marii Uniri.