Doar 4% dintre români văd schimbările climatice drept cea mai importantă problemă a acestor vremuri, în raport cu preocuparea pentru costul vieții și inflație, invocată de 62% dintre respondenți, reiese din datele incluse în raportul „Starea Climei - România 2024”, citat de Agerpres. Conform cercetării, în ceea ce privește problemele de mediu, schimbările climatice ocupau locul cinci, cu 7% din populație care le considerau prioritare. În context, defrișările forestiere erau considerate cea mai gravă problemă de mediu (37%), urmate de eliminarea deșeurilor menajere (12%), poluarea aerului (11%) și epuizarea resurselor naturale (11%). De altfel, defrișările erau principala problemă de mediu atât pentru bărbați, cât și pentru femei, însă pentru bărbați, problema schimbărilor climatice era abia a șasea pe listă. De asemenea, mai multe femei (51%) decât bărbați (46%) credeau că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană.

La nivel general, aproape jumătate dintre cei chestionați (49%) cred că schimbările climatice sunt cauzate exclusiv de oameni, în timp ce 36% sunt de părere că acestea sunt provocate în egală măsură de către oameni și de procese naturale.

La întrebarea „Ce impact vor avea schimbările climatice asupra vieții lor?”, 17% dintre respondenți au afirmat că vor avea un impact extrem de negativ, iar media percepției a fost tot negativă, cu un scor de 3,64 pe o scară de la 1 la 10, unde 1 reprezintă un impact extrem de negativ și 10 un impact extrem de pozitiv.

În același timp, peste un sfert dintre români (27%) au declarat că impactul schimbărilor climatice va fi „extrem de negativ”, iar media percepției a fost și mai scăzută în cazul impactului asupra țării decât asupra propriei vieți (2,9 față de 3,64).

Potrivit sursei citate, în legătură cu opinia românilor despre impactul schimbărilor climatice asupra lumii și a generațiilor viitoare, ponderea este de 33% pentru prima categorie, respectiv 36% în cazul urmașilor.

Când vine vorba de impactul schimbărilor climatice asupra domeniilor care pot fi influențate de politici publice, românii sunt convinși că agricultura va fi cea mai afectată (37%), urmată de alimentarea cu apă (29%), economie (24%) și sănătate (22%). În plus, mare parte din populație (68%) se declară dispuși să își schimbe stilul de viață pentru a reduce impactul negativ al schimbărilor climatice asupra mediului, iar în această marjă femeile au o pondere mai mare (74%), comparativ cu bărbații (60%).

Analiza demografică a arătat că persoanele mai în vârstă (din generația născută între anii 1928-1946, și generația „baby boomer”, născută între anii 1946-1964) sunt cel mai puțin înclinate să creadă că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană. La polul opus, cei care au experimentat un fenomen meteorologic extrem sunt mai conștienți de cauzele antropogenice ale schimbărilor climatice.

Totodată, cei generațiile de mileniali (născuți între 1981 și 1996) și „baby boomer” nu par foarte dispuse să își schimbe stilul de viață.

Raportul „Starea Climei - România 2024” a fost elaborat de o echipă formată din 11 de cercetători și prezintă cele mai recente date și proiecții climatice, analizează evoluția fenomenelor meteorologice extreme, discută evoluția politicilor de climă, mediu și energie în România, detaliază progresele și planurile de viitor pentru sistemul energetic și abordează atitudinile față de schimbările climatice a românilor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)