Cea dintâi vizează trecutul, respectiv progresele realizate de autoritățile române cu privire la deblocarea întreruperii plăților de la Comisia Europeană pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. În urma întâlnirii din 3 mai, care a avut loc la sediul Ministerului Fondurilor Europene, și a misiunii comune derulate de Autoritatea de Audit și Comisia Europeană, s-a constatat un progres în ceea ce privește rata de eroare preliminară pentru aplicația transmisă în 31 decembrie 2015 la Comisia Europeană (valoare de 167,9 milioane de euro). Această rată de eroare a fost de aproximativ 3%, după cum prezintă Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat de presă. De admirat este faptul că beneficiarii nu au simțit de această dată blocajul financiar, deoarece plățile au fost onorate de autorități într-un interval mediu de 30 de zile de la validarea cheltuielilor. Este îmbucurător să constatăm progresele realizate, chiar și pentru un program încheiat, întrucât putem folosi experiența dobândită și învățămintele acumulate pentru a asigura succesul cadrului financiar 2014-2020.

Cea de-a doua veste bună privește viitorul. Tot la 3 mai, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Uniunea Europeană au semnat acordurile privind Spațiul Economic European (SEE) și granturile norvegiene pentru perioada 2014-2020. România este pe al doilea loc în ceea ce privește alocarea financiară pentru perioada 2014-2020, cu o sumă de 502,5 milioane de euro, în urma Poloniei, căreia i-au fost alocate fonduri în valoare de 809,3 milioane de euro. De remarcat este faptul că granturile SEE sunt finanțate în comun de toate cele trei țări donatoare, contribuțiile fiind bazate pe PIB-ul fiecăreia dintre ele. Ponderea estimată a contribuțiilor este echivalentă cu 96% – Norvegia, 3% – Islanda și 1% – Liechtenstein.

Cu așa vești bune nu ne rămâne decât să identificăm necesitățile și să scriem și să implementăm proiecte de calitate.

Ghidul de bune practici în domeniul fondurilor europene, inițiat în cursul ediției precedente, continuă cu cea de-a doua regulă care ne ajută să realizăm un proiect de succes: Modelul de business pe care îl avem trebuie să fie unul viabil. Expunând în amănunt, înseamnă că afacerea pentru care obținem finanțarea nerambursabilă trebuie să aibă toate premisele pentru a se dezvolta în timp sau măcar pentru a se menține la un nivel optim de derulare a activităților. Altfel spus, principiul continuității activității nu trebuie să fie afectat.

Dacă ne gândim la faptul că un proiect european are o durată medie de implementare de 36 de luni, iar perioada de sustenabilitate a proiectului este de regulă de minimum 36 de luni de la finalizarea implementării acestuia, rezultă că existența organizației cu care aplicăm pentru o finanțare nerambursabilă ar trebui să fie de minimum 6 ani. Însă, în practică, această perioadă de continuitate trebuie să meargă până spre 8-10 ani de la momentul depunerii proiectului. Dacă luăm în considerare și perioada de cel puțin 12 luni de analiză până la decizia de finanțare, precum și perioada postimplementare în care trebuie să asigurăm o pistă de audit adecvată, care se întinde, de regulă, pe mai mult de 3 ani de la finalizarea programului, adică luând în calcul inclusiv prelungirile care vor fi aprobate de Comisia Europeană, vom ajunge la anul de referință 2025.

Responsabilitatea obținerii fondurilor nerambursabile este cu atât mai mare cu cât aplicantul este o organizație de drept privat. Totuși, beneficiile unor astfel de finanțări, gestionate riguros, în mod adecvat și conform priorităților stabilite, nu pot conduce decât spre o creștere a afacerii și o dezvoltare competitivă.