Dacă ar fi să identificăm una dintre temele economico-sociale cele mai controversate din actuala perioadă, neîndoios ne vom îndrepta atenția asupra recentului comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) referitor la prima estimare a evoluției produsului intern brut (PIB) în trimestrul al doilea și, implicit, în prima jumătate a anului în curs. În majoritatea comentariilor și a analizelor domină cuvintele „surpriză” și „neașteptat”, ba chiar „mister”, în legătură cu explicația creșterii PIB în trimestrul al doilea cu 2,1% și pe șase luni, cu 5,8%, comparativ cu perioadele de referință. La scara Uniunii Europene, doar Țările de Jos au obținut rezultate superioare la acest capitol față de România. Însă, este vorba doar despre o diferență de câteva zecimi de procent.

La prima vedere, unii nespecialiști s-au considerat îndreptățiți să întrebe dacă rezultatele menționate au luat în calcul și rata înaltă a inflației, dat fiind faptul că produsul intern brut este un indicator valoric. Răspunsul este dat în titlul comunicatului INS, care precizează că avem de-a face cu o creștere în termeni reali. Nu mai intrăm în detalii metodologice, deoarece ne interesează esența proceselor și fenomenelor care au determinat dinamica PIB în România.

În cursul lunilor iulie și august au apărut date statistice oficiale, mai ales ale INS și BNR, referitoare la aproape toți indicatorii care acoperă prima jumătate a anului în curs. Nici în materie de industrie, de agricultură și de comerț cu amănuntul nu s-au anunțat creșteri semnificative față de primul semestru din 2021, ba, dimpotrivă, în unele domenii s-au înregistrat rezultate negative. Dar există și o certitudine, și anume că, odată cu eliminarea restricțiilor impuse de pandemia COVID-19, adică exact la începutul celui de-al doilea trimestru 2022, activitatea economică a dat semne evidente de revigorare, cum ar fi domeniile construcțiilor și HoReCa, iar altele s-au menținut pe un trend caracterizat prin continuitate și stabilitate, de pildă, domeniile IT și farma. De altfel, pe ansamblul procesului investițional, s-au consemnat progrese notabile.

Chiar dacă în luna septembrie se vor publica datele oficiale detaliate privind ambele capitole ale PIB, resurse și utilizări, se poate aprecia, de pe acum, că în prima jumătate a acestui an am avut de-a face cu un proces de consolidare a rezilienței, atestându-se existența fie și numai parțială a unui potențial de creștere deloc neglijabil. Așa că nu este cazul, din niciun unghi de analiză, să se subaprecieze rezultatele economice din semestrul I 2022.

În același timp, se impune a se lua în considerare, cu toată seriozitatea, vulnerabilitățile, riscurile și provocările care nu sunt nici puține și nici minore. Ceea ce atrage deosebit atenția vizează raporturile dintre cerere și ofertă.

O serie de dezechilibre se mențin, iar anticipările, inclusiv cele oficiale, ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, indică, pentru anumite sectoare, o adâncire a acestora. Nu ne propunem acum să le inventariem. Dar, întrucât principalul „motor” al creșterii PIB s-a dovedit a fi consumul, este de remarcat tendința reducerii acestuia pe anumite paliere, inclusiv ca o consecință a faptului că ponderea unor cheltuieli, atât ale populației, cât și ale firmelor, în totalul alocărilor, s-a modificat sensibil, în special ca efect direct și indirect al creșterii prețurilor la resursele energetice. Aproape toate bunurile și serviciile destinate pieței interne și pieței externe au devenit mai scumpe sub influența majorării exponențiale a cheltuielilor, a costurilor cu energia. Din păcate, perspectivele nu sunt în această privință deloc încurajatoare. Pe scurt, inflația, chiar dacă se va „îmblânzi”, va continua – cel puțin până la finele anului viitor – să se situeze la un nivel foarte ridicat.

Luarea în considerare a tuturor acestor elemente și a altora asemănătoare reprezintă – așa cum a demonstrat experiența din această perioadă a crizelor multiple – una dintre cele mai fertile premise pentru adoptarea unor acte decizionale eficiente în toate domeniile și la toate nivelurile. Este, de fapt, principala concluzie care se desprinde din tipul de creștere economică identificat în cazul țării noastre, ca o condiție de bază pentru transformarea cantității într-o calitate superioară.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)