Durata medie estimată a vieții profesionale a românilor este cea mai mică din UE
Numărul 31-32, 7-20 aug. 2024 » Roza vânturilor
Durata medie estimată a vieții profesionale pentru tinerii de 15 ani din UE a fost de 36,9 ani, în 2023, iar în România valoarea indicatorului este de 32,2 ani, în creștere de la 31,3 ani în anul 2021 și 32 de ani în 2022, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Conform acestor date, există state membre ale UE unde durata medie a vieții profesionale este de peste 40 de ani, în frunte fiind Țările de Jos cu 43,7 ani, Suedia (43,1 ani) și Danemarca (41,3 ani). În contrast, cele mai scăzute durate medii ale vieții profesionale se înregistrau anul trecut în România (32,2 ani), Italia (32,9 ani) și Croația (34 de ani).
Repartiția pe sexe arată că durata medie estimată a vieții profesionale este mai mare în rândul bărbaților (39 de ani în UE), decât în rândul femeilor (34,7 ani). În rândul statelor membre, durata medie a vieții profesionale a bărbaților variază între 45,7 ani în Țările de Jos și 35,4 ani în Croația, Bulgaria și România (ambele cu 35,6 ani). Pentru femei, durata medie a vieții profesionale variază între 41,9 ani în Suedia și 28,3 ani în Italia, urmată de România (28,5 ani).
Eurostat precizează că durata medie estimată a vieții profesionale a crescut constant în UE. Însă, în 2020, a scăzut pentru prima dată, ca urmare a crizei sanitare, de la 34,7 ani în 2013 până la 35,9 ani în 2019, pentru ca în 2020 să coboare la 35,6 ani. În 2021, a revenit la nivelul de dinainte de pandemie.
În cazul României, durata medie estimată a vieții profesionale a crescut de la 32,8 ani în anul 2014, până la 33,8 ani în 2019, pentru ca în 2020 să scadă la 33,7 ani și să ajungă la 31,1 ani în 2021. Începând din 2022 a revenit pe creștere la 32 de ani, pentru ca în 2023 să ajungă la 32,2 ani.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice