Erorile din cadrul cheltuielilor de la bugetul UE au crescut semnificativ în 2022, se arată în raportul anual al Curții de Conturi Europene (ECA), citat de Agerpres. De asemenea, auditorii avertizează cu privire la expunerea tot mai ridicată a bugetului UE antrenată de împrumuturile contractate pentru nevoi de plată suplimentare, cum ar fi cele generate de răspunsul la pandemie și de războiul din Ucraina, și recomandă să se ia măsuri pentru a se aborda impactul unei inflații ridicate asupra bugetului UE.

Auditorii concluzionează că conturile UE aferente exercițiului financiar 2022 oferă o imagine corectă și că operațiunile subiacente veniturilor pot fi considerate lipsite de eroare. În schimb, cheltuieli în cuantum de 196 de miliarde de euro de la bugetul UE au fost afectate de o creștere semnificativă a nivelului de eroare, și anume la 4,2% (față de 3% în 2021). Auditorii consideră că două treimi (66%) din cheltuielile auditate sunt cheltuieli cu risc ridicat. Normele și criteriile de eligibilitate care reglementează acest tip de cheltuieli sunt adesea complexe, ceea ce crește probabilitatea producerii de erori. Totodată, auditorii au concluzionat că problemele de regularitate și deficiențele identificate la nivelul sistemelor de control ale statelor membre afectează cei 46,9 miliarde de euro cheltuiți în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

La fel ca în ultimii trei ani, auditorii concluzionează că nivelul de eroare a fost semnificativ și generalizat și au emis, în consecință, o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE din 2022.

Nivelul de eroare estimat nu e un indicator al fraudei, al ineficienței sau al risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în conformitate cu normele UE și cu normele naționale. Pe de altă parte însă, în cursul activității lor, auditorii au identificat, totodată, 14 cazuri de suspiciune de fraudă. Ei au semnalat aceste cazuri Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care a deschis deja două investigații. Șase dintre aceste cazuri au fost semnalate și Parchetului European (EPPO), care a deschis trei anchete.

"UE și-a demonstrat capacitatea de a răspunde rapid la o întreagă serie de crize fără precedent, luând măsuri fără precedent. Totuși, cuantumul substanțial al fondurilor disponibile într-un astfel de mediu antrenează un risc bugetar sporit. Constatările noastre arată că riscul trebuie gestionat mai bine, având în vedere că, în cadrul activității pe care o desfășurăm, continuăm să detectăm erori care au condus la o creștere considerabilă a volumului cheltuielilor afectate", a declarat președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy.

2022 a fost al doilea an de implementare a MRR, componenta principală a pachetului "NextGenerationEU" (NGEU) în valoare de 800 de miliarde de euro, menit să atenueze consecințele economice ale pandemiei. În cadrul MRR, țările din UE primesc fonduri dacă îndeplinesc anumite jaloane sau ținte predefinite. În 2022, 11 state membre au primit 13 plăți de granturi, în valoare totală de 46,9 miliarde de euro.

Auditorii au constatat că 11 dintre cele 13 plăți din MRR au fost afectate de probleme de regularitate, deoarece 15 dintre cele 281 de jaloane și ținte examinate fie nu erau îndeplinite în mod satisfăcător, fie nu satisfăceau condițiile de eligibilitate. Drept urmare, șase dintre plățile respective au fost afectate de erori semnificative. În plus, auditorii au identificat cazuri de concepție deficitară a măsurilor și a jaloanelor și a țintelor aferente, precum și probleme legate de fiabilitatea informațiilor pe care statele membre le-au inclus în declarațiile lor de gestiune. În consecință, Curtea a exprimat o opinie cu rezerve referitoare la cheltuielile din MRR.

Datoria UE a crescut vertiginos la 344,3 miliarde de euro în 2022 (de la 236,7 miliarde de euro în 2021), în principal din cauza noilor împrumuturi contractate pentru NGEU, în valoare de 96,9 miliarde de euro. Numai instrumentul NGEU generează un risc de rată a dobânzii pentru bugetul UE. Costurile aferente îndatorării au înregistrat o creștere considerabilă în 2022 ca urmare a ratelor în creștere ale dobânzilor. În plus, auditorii atrag atenția asupra faptului că revenirea unor rate ridicate ale inflației are implicații bugetare importante. Pe baza previziunilor Comisiei Europene privind inflația, Curtea estimează că bugetul UE și-ar putea pierde aproape 10% din puterea de cumpărare până în 2023.

Expunerea totală a bugetului UE la obligații viitoare posibile se ridică la 248,3 miliarde de euro la sfârșitul anului 2022 (față de 204,9 miliarde de euro în 2021). O parte a acestei creșteri se explică prin asistența financiară acordată Ucrainei de UE, aceasta crescând de peste două ori în 2022 comparativ cu 2021 (de la 7 miliarde de euro la 16 miliarde de euro). Auditorii observă că aprobarea unei sume suplimentare de 18 miliarde de euro la sfârșitul anului 2022 va majora considerabil această expunere pentru bugetele viitoare ale UE.

În fiecare an, auditorii examinează veniturile și cheltuielile UE, verificând fiabilitatea conturilor anuale și dacă operațiunile de venituri și de cheltuieli respectă normele aplicabile. În acest scop, ei efectuează teste pe eșantioane de operațiuni, cu scopul de a evalua măsura în care cheltuielile sunt afectate de eroare. Auditorii măsoară nivelul de eroare estimat pentru aceste cheltuieli în raport cu un prag de 2%, dincolo de care cheltuielile neconforme sunt considerate a fi semnificative. O opinie "contrară" înseamnă că auditorii au identificat probleme generalizate. O opinie "cu rezerve" înseamnă că au fost identificate probleme, dar ele nu au un caracter generalizat.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)