ECA avertizează că obiectivele UE pentru 2030 în materie de climă și de energie riscă să nu fie atinse
Telex » Știri 27 iunie 2023
Curtea de Conturi Europeană (ECA) a publicat un raport în care se întreabă dacă eforturile UE de-a reduce, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% față de nivelurile din 1990 pot deveni o poveste de succes, în condițiile în care auditorii au găsit puține indicii că acțiunile vizând atingerea obiectivelor vor fi suficiente, relatează Agerpres.
În octombrie 2022, Comisia Europeană a raportat că UE și-a atins cele trei obiective în materie de climă și energie fixate pentru 2020. Potrivit auditorilor, acest succes nu s-a datorat exclusiv acțiunilor UE în domeniul climei. De exemplu, ei observă că probabil UE-27 nu și-ar fi atins obiectivul de eficiență energetică pentru 2020 fără consumul de energie mai scăzut rezultat din criza financiară din 2009 și din pandemia COVID-19. Or, evaluarea de către UE a performanței sale ecologice nu este clară cu privire la impactul factorilor externi.
De asemenea, auditorii au constatat o lipsă de transparență în ceea ce privește modul în care statele membre ale UE și-au atins obiectivele naționale obligatorii prin mecanisme flexibile: unele țări din UE nu au contribuit conform așteptărilor și au utilizat alte mijloace pentru a-și atinge obiectivele, cum ar fi achiziționarea de cote de emisii sau de cote de energie din surse regenerabile de la alte state membre care își depășiseră obiectivele. Auditorii au găsit puține informații cu privire la costul real pentru bugetul UE, pentru bugetele naționale și pentru sectorul privat al atingerii obiectivelor și cu privire la acțiunile care s-au dovedit a fi de succes. Din acest motiv, este dificil pentru cetățeni și pentru părțile interesate să stabilească dacă UE își urmărește obiectivele generale într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor și să desprindă învățăminte în raport cu viitoarele obiective pentru 2030.
"Avem nevoie de mai multă transparență cu privire la performanța UE și a statelor membre în acțiunile lor din domeniul climei și al energiei. Considerăm, de asemenea, că ar trebui luate în calcul toate emisiile de gaze cu efect de seră generate de UE, inclusiv cele generate de comerț și de aviație și transporturile maritime internaționale. Acest lucru este important deoarece UE s-a angajat să fie un lider la nivel mondial în tranziția către neutralitatea climatică", a declarat Joelle Elvinger, membra Curții care a condus acest audit.
Auditorii confirmă că UE a obținut rezultate bune comparativ cu alte țări industrializate în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. UE nu își contabilizează însă toate emisiile, care ar fi cu aproximativ o zecime mai mari dacă s-ar include emisiile generate de comerț, de aviația internațională și de transportul maritim internațional.
Privind în perspectivă, ECA este îngrijorată de faptul că nu există niciun semn că se pune la dispoziție o finanțare suficientă în vederea atingerii obiectivelor mai ambițioase pentru 2030, în special din partea sectorului privat, de la care se așteaptă o contribuție semnificativă. Comisia a raportat, de asemenea, că, la nivel colectiv, țările UE sunt lipsite de ambiție în urmărirea obiectivului de eficiență energetică pentru 2030, în condițiile în care obiectivul corespunzător pentru 2020 s-a dovedit deja a fi cel mai greu de atins.
Unele propuneri de creștere a obiectivelor pentru 2030 (în special propunerile "Pregătiți pentru 55" și "REPowerEU") vor spori și mai mult nevoile de finanțare. Acestea implică, de asemenea, ipoteze care fie nu iau suficient în considerare problemele cunoscute (cum ar fi dependența energetică de Rusia), fie nu se materializează conform planificărilor (de exemplu, ipoteza că statele membre vor pune în aplicare pe deplin politicile existente).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice