Examinarea în UE a investițiilor străine directe potențial dăunătoare este afectată de „unghiuri moarte” care compromit eficacitatea și eficiența în identificarea, evaluarea și combaterea riscurilor pentru securitate și pentru ordinea publică în întreaga UE, se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene (ECA), citat de Agerpres. Deși cadrul UE recent creat reprezintă un pas înainte, făcând posibilă detectarea amenințărilor potențiale la adresa securității sau a ordinii publice din UE, multe dintre investițiile străine directe nu au fost, în perioada 2020-2022, examinate și raportate la nivelul UE. Mai multe motive pot explica această situație: în special, faptul că în unele țări nu exista un mecanism de examinare sau faptul că țările care aveau un astfel de mecanism considerau că sunt importante sectoare diferite sau interpretau în mod diferit concepte-cheie din normele UE adoptate în 2020.

"Examinarea investițiilor străine în UE este un șantier în lucru. Mecanismul ar trebui să constituie o plasă de siguranță pentru UE, dar găurile din această plasă sunt prea mari. Dacă UE dorește să combată mai bine riscurile, atât Comisia, cât și toate statele membre trebuie să repare plasa", a declarat Mihails Kozlovs, membrul Curții responsabil de acest audit.

Auditorii Curții au constatat că Comisia Europeană a luat măsurile adecvate pentru a crea cadrul și că din ce în ce mai multe țări din UE își pun acum în aplicare propriile mecanisme de examinare și colaborează mai îndeaproape. Acest lucru permite detectarea unor riscuri care, în caz contrar, ar putea rămâne nedepistate. Cu toate acestea, mai mulți factori continuă să împiedice buna funcționare a sistemului. Normele UE nu impun țărilor obligația de a crea un mecanism de examinare și le oferă libertate în stabilirea sferei de cuprindere a normelor lor naționale cu privire la examinare. Mai mult, țările nu sunt obligate să raporteze Comisiei rezultatul deciziilor pe care le-au luat în urma examinării, nici măcar atunci când Comisia emite un aviz sau când alte țări din UE și-au făcut cunoscute preocupările.

Auditorii au observat că mai multe state nu raportau decât acele tranzacții care erau de natură să le afecteze propria ordine publică sau securitate, privând astfel celelalte state membre și Comisia de posibilitatea de a le evalua impactul potențial asupra lor sau asupra programelor UE. Între 2020 și 2022, țările din UE au raportat Comisiei 886 de cazuri examinate.

Auditorii au constatat că, în cazul anumitor țări, nu exista o corelație între numărul notificărilor și nivelul investițiilor străine directe care au intrat în țările respective. 6 țări au notificat 92% din totalul cazurilor și 9 țări, restul de 8%. 12 țări nu au procedat deloc la examinarea investițiilor sau nu au raportat niciun caz, chiar dacă lor le corespunde aproape jumătate din investițiile străine directe care intră în UE. Totodată, mecanismul este suprasolicitat cu un volum mare de cazuri care prezintă un risc scăzut sau nu sunt eligibile. Potrivit Curții de Conturi Europene, sunt necesare îmbunătățiri și în legătură cu evaluarea de către Comisie a eligibilității și a riscurilor, precum și cu avizele și recomandările formulate de aceasta. Deși evaluările Comisiei identifică riscuri și contribuie la o reflecție prospectivă cu privire la vulnerabilitățile potențiale, auditorii au detectat probleme în legătură cu aceste evaluări și au identificat unele aspecte ale recomandărilor care pot crea dificultăți pentru asigurarea punerii lor în aplicare sau care pot fi incompatibile cu un mediu specific economiei de piață.

Investițiile străine directe care au intrat în UE în 2021 s-au ridicat la circa 117 miliarde de euro. Între 2020 și 2022, Franța a transmis cele mai multe notificări legate de examinare (193), urmată îndeaproape de Italia, Spania și Austria. Țările de Jos și Luxemburg, care reprezintă 50% din totalul investițiilor străine directe ce intră din exterior, au raportat doar șapte cazuri și, respectiv, zero cazuri.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)