ECA: Supravegherea de către BCE a riscului de credit al băncilor necesită îmbunătățiri
Numărul 19, 17-23 mai 2023 » Lumea în care trăim
Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să își intensifice eforturile de supraveghere pentru a se asigura că băncile din UE își gestionează riscul de credit în mod corespunzător, în special debitorii care se află în incapacitatea de a-și rambursa creditele, se arată într-un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), citat de Agerpres. Instituția cu sediul la Luxemburg subliniază cât de important este acest lucru, deoarece o gestionare precară a riscurilor de către bănci le poate submina viabilitatea proprie, precum și pe cea a întregului sistem financiar. Or, în pofida eforturilor sporite în materie de supraveghere a riscului de credit al băncilor și a creditelor neperformante, BCE nu a impus cerințe de capital proporțional mai mari băncilor cu risc mai ridicat. BCE nici nu și-a intensificat măsurile de supraveghere în mod suficient atunci când băncile prezentau deficiențe persistente în gestionarea riscului de credit.
BCE supraveghează aproximativ 110 bănci semnificative din 21 de țări din UE. În fiecare an, BCE evaluează riscurile cu care se confruntă aceste bănci din punctul de vedere al expunerii lor la riscul de credit (de exemplu, standarde deficitare în materie de creditare), precum și la riscurile în materie de guvernanță, de model de afaceri și de lichiditate. Este evaluată, de asemenea, capacitatea acestor bănci de a gestiona riscurile respective. BCE poate impune băncilor cerințe de capital suplimentare pentru a acoperi riscurile identificate, precum și măsuri corective pentru a atenua riscurile respective. Acest proces este menit să asigure faptul că băncile respectă cerințele prudențiale stabilite de UE și că încrederea în ele este justificată. BCE a semnalat recent faptul că perspectivele băncilor se deteriorează, pe fondul actualului context economic dificil, în timp ce crizele din trecut au arătat că provizionarea insuficientă le poate amenința viabilitatea.
"Pentru a se evita ca băncile să intre în dificultate din cauza deficiențelor în materie de gestionare a riscului de credit, BCE ar trebui să se asigure că acestea îl tratează în mod corespunzător. Acest lucru este primordial, dată fiind importanța pe care o are încrederea în sectorul bancar și având în vedere actualele condiții economice dificile", a declarat Mihails Kozlovs, membrul Curții responsabil de raport.
În opinia auditorilor, cu excepția unor deficiențe, evaluările efectuate de BCE cu privire la riscurile de credit și la controalele băncilor au fost în general de bună calitate. Totuși, BCE nu utilizează în mod eficient instrumentele și prerogativele sale de supraveghere pentru a se asigura că riscurile identificate sunt acoperite integral de capital suplimentar și nici pentru a da dispoziții băncilor să gestioneze mai bine acest risc. Abordarea modificată aplicată de BCE în 2021 pentru a determina cuantumul capitalului pe care trebuie să îl dețină o bancă dincolo de capitalul minim reglementat nu furnizează asigurarea că diferitele riscuri sunt acoperite în mod corespunzător. În plus, această abordare nu a fost aplicată în mod consecvent.
În special, BCE nu a impus cerințe proporțional mai mari băncilor care se confruntau cu riscuri mai mari, ceea ce înseamnă că riscurile nu sunt corelate în mod clar cu cerința impusă. De fapt, pentru băncile cu cel mai ridicat grad de risc, BCE a selectat în mod consecvent cerințe situate la capătul inferior al intervalelor predefinite. În plus, auditorii au observat că, de regulă, BCE nu a reușit să intensifice suficient măsurile de supraveghere în cazurile în care riscul de credit era ridicat și susținut și deficiențele în materie de control erau persistente.
Auditorii au criticat lipsa de personal suficient alocat - atât la nivelul BCE, cât și la nivelul autorităților naționale de supraveghere - pentru supravegherea bancară, precum și durata prea lungă a ciclului de supraveghere din 2021, care ar putea duce la evaluări care nu mai sunt de actualitate. Pe de altă parte, auditorii recunosc că, începând din 2015, creditele neperformante "moștenite" (cele clasificate ca atare înainte de aprilie 2018) s-au diminuat, ca urmare a unei serii de factori, printre care acțiunile BCE. Cu toate acestea, BCE nu a recurs în mod sistematic la prerogativele sale de supraveghere pentru acele bănci care nu dispuneau de procese și date solide pentru identificarea și măsurarea creditelor neperformante.
În cadrul mecanismului unic de supraveghere, care a fost creat în 2014 ca răspuns la criza financiară din 2008, BCE supraveghează în mod direct băncile semnificative din UE. Există 110 astfel de bănci în cele 20 de state membre din zona euro și în Bulgaria; ele dețin aproape 82% din activele bancare din uniunea bancară. În 2021, cheltuielile administrative aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE s-au ridicat la 577,5 milioane de euro. Auditorii au pus accentul pe ciclul de supraveghere din 2021, mai precis pe un eșantion de 10 bănci cu niveluri mari de credite neperformante.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice