O analiză a dezbaterilor actuale pe teme economice aduce în prim-plan constatarea potrivit căreia, deopotrivă, întreprinzători, manageri și cercetători își concentrează atenția asupra modalităților de ieșire din criză, în așa fel încât relansarea să nu se rezume la elementele de ordin cantitativ (adică, numai creșterea produsului intern brut), ci să le ia în considerare și pe cele de ordin calitativ (îndeosebi îmbunătățirea structurii economiei noastre naționale). Se vorbește chiar despre „O nouă economie” a României în perioada post-criză, perioadă pregătită de pe acum, chiar în condițiile prelungirii pandemiei COVID-19. Simplificând lucrurile, ar fi vorba despre transformarea unor provocări și riscuri în oportunități, atât la nivelul entităților de bază, cât și la scară națională.

Dacă ne referim la principalele vulnerabilități care au ieșit și mai puternic în evidență în acest an va fi mai limpede că deficitele bugetare și din sfera comerțului internațional reconfirmă necesitatea operării unor modificări substanțiale, de structură, ale economiei țării. Sigur, piața își spune și își va spune cuvântul în sensul tendințelor firești, naturale a firmelor, de toate dimensiunile și din toate domeniile, de a se adapta, cât mai rapid cu putință, schimburilor din volumul și structura cererii interne agregate.

Pandemia a demonstrat, în același timp, cu o argumentare consistentă, că fără implicarea statului în procesul susținerii entităților de bază, mai ales prin comenzi și facilități fiscal-financiare, n-ar fi fost posibil și nu va fi posibil să evite, cel puțin, încetarea totală a activității, cu consecințele grave care decurg dintr-o asemenea situație-limită. Politicile publice bine direcționate și-au dovedit și își dovedesc utilitatea, mai cu seamă în aceste vremuri grele, de criză.

Din datele conținute în comunicatul INS referitor la evoluția PIB în trimestrul al treilea al anului în curs, rezultă – între multe altele – că sunt imperios necesare, în primul rând, măsuri de stimulare, de sprijin în vederea creșterii gradului de valorificare a resurselor de care dispune economia noastră națională. Se vădește, mai mult ca oricând, legătura organică dintre cantitatea și calitatea valorii adăugate și competitivitatea economiei românești, legătură de tip cibernetic, veritabilă pârghie în eforturile îndreptate spre diminuarea dezechilibrelor structurale. Poate că această aserțiune „sună prea teoretic”, însă – pentru a recurge la un exemplu – constatăm că, în condițiile în care industria, cu pondere în PIB de 20,2%, și-a comprimat volumul de activitate, pe trei trimestre din acest an, cu 11,1%, subramurile care se caracterizează printr-o valoare adăugată mai mare față de medie au fost pe plus sau au avut o contracție mai mică. Totodată, două domenii, construcțiile și IT&C, cu ponderi de 4,7% și, respectiv, 6,8% la formarea PIB au fost singurele care au înregistrat, pe nouă luni din 2020, creșteri consistente: cu 12,6% și cu 10,3%. Aceste evoluții îndreptățesc opiniile potrivit cărora șansele de relansare a economiei cresc și vor crește pe măsura în care vor spori ponderea acestor două resurse la coreșterea PIB, tendințe evidente nu numai la noi în țară, ci pe plan continental și mondial.

Examinarea factorilor care au diminuat produsul intern brut ne arată că scăderea exporturilor cu aproape 13 procente în intervalul ianuarie – septembrie 2020 și a importurilor cu 7,5%, în vreme ce pe ansamblul Uniunii Europene avem de-a face cu un excedent la acest capitol, impune adaptarea și aplicarea de măsuri consistente pentru creșterea gradului de prelucrare a resurselor. Așa va fi posibil să se reducă și chiar să se elimine deficitul la exportul net. De pildă, în cazul produselor agroalimentare, din toate unghiurile de vedere, creșterea gradului de procesare a resurselor reprezintă, incontestabil, cea mai eficientă cale de reducere a unui deficit considerabil, cu efecte multiple, economico-financiare și sociale grave.

Atât la partea de resurse, cât și de utilizări, observăm că evoluția PIB oferă numeroase surse de analiză și sinteză necesare, la toate nivelurile lumii afacerilor privind încheierea anului în curs cu un bilanț cât mai bun posibil, în condițiile excepționale în care trăim, ca bază de plecare în 2021, an care se anunță, din păcate, tot dificil și încărcat cu provocări nenumărate. Cu toate acestea, experiența din 2020 ne permite să acționăm mai bine pregătiți, cu șanse sporite de a depăși dificultățile cu care ne-am confruntat și ne vom confrunta.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)