Parcurgem o perioadă al cărei specific este conferit, în fiecare an, de definitivarea unor bilanțuri ca premise ale evoluțiilor din viitorul apropiat, cel puțin pe termen scurt. Acestui specific i se adaugă, în prezent, elemente definitorii pentru anul în curs, în special sub impactul multor factori interni și externi cu un grad sporit de inedit. De aici și multiplicarea unor incertitudini și provocări. În pofida acestora, există noi oportunități a căror valorificare a permis și va permite aprofundarea unor procese și fenomene pozitive, între care accelerarea investițiilor și creșterea în continuare, chiar dacă în ritmuri modeste, a Produsului Intern Brut.

În bună măsură, toate aceste elemente s-au concentrat, într-o manieră sintetică, în recenta rectificare bugetară. Evident, soluțiile adoptate se bazează pe rezultatele înregistrate până în prezent, în special la scară macroeconomică. În consecință, s-au operat schimbări și în materie de prognoze. Cea mai importantă dintre acestea vizează creșterea economică, respectiv o diminuare a sporului de PIB de la 3,4% la 2,8%, o reducere a ratei inflației de la 6% la 5,5%, precum și o majorare a deflatorului de la 5,9% la 7,2%.

Au mai fost luate în calcul comerțul internațional, balanța de cont curent, cursul de schimb, numărul de salariați, câștigul salarial mediu net. Fiecare indicator prezintă o sumă de caracteristici la care ne-am referit în precedente comentarii. Acum, date fiind influențele multiple care se manifestă în toate domeniile de activitate, apare necesar – ca o particularitate a perioadei – să ne concentrăm atenția asupra evoluției prognozate a exporturilor și importurilor. Este vorba nu numai despre principala sursă a creșterii datoriei externe, cu toate efectele care decurg de aici, ci și despre aportul exportului net la dinamica PIB. În acest sens, se estimează că anul 2024 se va încheia cu exporturi de bunuri în valoare de 95 miliarde de lei și cu importuri, tot de bunuri, în valoare de 128 miliarde de lei. Cum se știe, exportul net rezultă din suma exporturilor minus suma importurilor, astfel încât să fie posibilă determinarea dimensiunilor deficitului bugetar. Or, în acest an, exportul net a avut – ca să spunem așa – o contribuție negativă mai mare la dinamica PIB, comparativ cu perioadele precedente. Mai ales exportul net de servicii a consemnat contracții puternice.

În primul semestru, valoarea exporturilor de servicii s-a diminuat cu mai mult de 11 procente, față de intervalul similar din 2023, în timp ce exportul de bunuri s-a situat aproximativ la același nivel cu amintitul referențial. Incontestabil, evoluțiile menționate au fost determinate, în principal, de situația economică a țărilor în care România exportă la volume și la valori considerabile, aceste țări din zona euro deținând o pondere majoritară în totalul activităților noastre de comerț internațional.

Și, pentru că am amintit de datoria publică, este cazul să precizăm că, în prima jumătate a acestui an, România s-a împrumutat cu 170 de miliarde de euro, ajungând la 51,4% din PIB, cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani. În legătură cu această stare de fapt, oficialitățile au făcut trei precizări importante. Prima privește faptul că partea cea mai mare a împrumuturilor este destinată accelerării procesului investițional. Prin urmare, se creează astfel premise obiective pentru rambursarea, inclusiv a serviciului datoriei, fără probleme deosebite. A doua precizare privește faptul că partea cea mai mare a datoriei publice este contractată pe termen lung, adică 808 miliarde de lei, față de totalul de 860 miliarde de lei. A treia precizare se referă la monedele în care s-au contractat împrumuturile, în echivalent lei: 400 de miliarde s-au contractat în moneda națională, 371 miliarde în euro și 85 miliarde în dolari. Sigur, contează mult și nivelul dobânzilor. Din păcate, având în vedere ratingul României, ne împrumutăm la dobânzi relativ mari.

Toate elementele evocate converg spre estimarea deficitului bugetar pe întregul an 2024. Cu prilejul rectificării, s-a stabilit ca acest deficit să reprezinte 6,9% din PIB.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)