Abstract

Cuvinte cheie:

Economie socială, întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserție, grup vulnerabil, asistență socială

Introducere

Societatea în care trăim are provocări din punct de vedere economic, educațional și, nu în ultimul rând, relațional. În acest ultim aspect, relațional, este nevoie ca forurile decizionale să găsească și să imprime o nouă viziune asupra rezolvării unor probleme economice și culturale, despre care până nu demult se vorbea numai la modul general. Antreprenorii sunt cei care pot să se alăture autorităților centrale și locale în demersurile lor, care pun pe prim plan rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă astăzi societatea noastră: sărăcie, excludere, marginalizare, ajutoare și asistență socială.

Pe plan internațional, antreprenoriatul social a devenit un fenomen global, cu recunoaștere extinsă la cel mai înalt nivel. În România, conceptual vorbind, discuțiile despre sectorul economiei sociale sunt relativ recente, stimulate, în primul rând, de măsurile de promovare incluse în proiectele finanțate de Fondul Social European, în special prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Legea economiei sociale a apărut abia în anul 2015, pe fondul necesității recunoașterii acestui sector. Totuși, discuția despre generarea de venituri de către organizațiile neguvernamentale cu obiective sociale, pentru a-și susține obiectivele specifice, este mai veche și se estimează că a început imediat după anul 2000. Pe atunci, perspectiva integrării europene a determinat donatorii tradiționali internaționali, publici sau privați, și beneficiarii acestora, în special cei care au dezvoltat servicii sociale, să se gândească la sustenabilitatea pe termen lung a acestui tip de activități.

De ce este nevoie de sectorul economiei sociale?

Concret, ne referim la acele comunități marginale din societate, la persoanele care, din motive independente de voința lor, sunt marginalizate sau prea puțin ajutate să devină un factor de valoare pentru familia și chiar pentru societatea în care trăiesc. Cei care se ocupă de problemele sociale și-au dat seama că tocmai în cei defavorizați, excluși sau marginalizați ar putea fi găsită cheia care să deschidă ușile pentru rezolvarea acestor probleme. Implicarea, chiar a acelora care reprezintă problema în eradicarea sau rezolvarea ei, poate fi un act de succes din două perspective:

• persoana în sine va depăși blocajul, sărăcia în care se află, prin statutul nou pe care îl va căpăta devenind un actor activ în piața muncii și în economie;
• inserția, implicarea socială a celor defavorizați va dovedi că economia poate să aibă și un pronunțat caracter social și nu numai productiv.

Așa înțelegem mai bine de ce s-a ajuns la formula aceasta de management economic, cunoscută sub denumirea de economie socială. Vorbim de un management economic pentru că este prea mult să spunem că economia socială ar fi destinată doar persoanelor defavorizate. De fapt, ea vine să fructifice capacitatea unor oameni de a furniza plusvaloare prin munca lor, încetând astfel să mai fie o tară în societate, doar consumator de servii sociale, fără o perspectivă a dezvoltării personale și, implicit, financiare.

În acest context, credem că se circumscrie cel mai bine termenul de economie socială. Acesta creionează viziunea potrivit căreia o astfel de activitate economică nu are ca scop crearea unor capitaluri proprii, ci are în atenție omul, pe care îl ajută să iasă din sărăcie, din marginalizare, oferindu-i posibilitatea de a munci și de a deveni un exemplu și un factor de sprijin pentru alte persoane defavorizate. Totodată, alături de oameni, se va înnoi, dezvolta și comunitatea, regiunea în care aceștia își desfășoară activitatea. Într-un cuvânt, economia socială pleacă de la salvarea unor oameni aflați în nevoi și poate ajunge la crearea unui context de bunăstare economică, personală și comunitară. În cele ce urmează încercăm să dăm un răspuns la întrebarea noastră din titlu: Economia socială - o filosofie sau o realitate?

1. Economia socială - o filosofie socială transpusă în pragmatismul economic

Pe plan internațional, asistența socială este o caracteristică a statelor dezvoltate, cu o economie puternică. Aceasta permite ca persoanele vulnerabile, din punct de vedere social, (indiferent care este cauza acestei vulnerabilități), să fie asigurate cu un trai minim, pentru a nu fi lăsate pradă mizeriei. În acest sens, putem aminti faptul că, în anul 2021, tema antreprenoriatului social a fost o prioritate pe Agenda Forumului Economic de la Davos, ca sector esențial în restructurarea economică post-pandemie. Potrivit informațiilor World Economic Forum^[1], în ultimele două crize financiare, economia socială a depășit celelalte sectoare ale industriei și a generat până la 12% din locurile de muncă, rezolvând în același timp și probleme sociale presante.

Un alt moment important este cel din luna aprilie 2023 în care Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a adoptat rezoluția „Promovarea economiei sociale și solidare pentru o dezvoltare durabilă” (A/77/L.60). Rezoluția oferă o definiție oficială pentru economia socială și solidară, și recunoaște că aceasta poate contribui la realizarea și localizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă.^[2]

Grupul operativ interinstituțional al ONU privind economia socială și solidară (UN Inter-Agency Task Force on Social and Solidarity Economy) a declarat că votul a fost un „moment istoric pentru economia socială și solidară”.^[3]

Potrivit Raportului Thomson Reuters^[4], primele 5 țări incluse în topul celor mai bune țări în care să fii antreprenor social sunt: Canada, Australia, Franța, Belgia și Singapore.

Comitetul Economic și Social European estimează că economia socială din Europa reprezintă 2,8 milioane de întreprinderi sociale, care angajează peste 13,6 milioane de persoane, adică 6,3% din populația activă, și generează 8% din PIB-ul UE. Se estimează că, anual, 1 din 4 întreprinderi înființate în Uniunea Europeană este întreprindere socială. În Senegal, 18,1% din populația țării este antrenată în inițiative de antreprenoriat social. În SUA, 89% din totalul afacerilor sociale au fost înființate începând cu anul 2006, iar 22% din întreprinderile sociale înregistrează venituri de peste 2 milioane dolari.[5] Pentru statele cu posibilități economice reduse, programele de asistență socială sunt și ele sărace. Aceeași formulă este aplicată și regiunilor din diferite state. Unele regiuni sunt mai dezvoltate din punct de vedere economic și social, altele nu. Observând această realitate, s-a constatat că, dacă dorești să ridici economic o regiune, trebuie să investești și în creșterea bunăstării celor care locuiesc acolo. Întâi este nevoie să te adresezi acestora, oferindu-le posibilitatea de a-și câștiga o viața decentă. În contrapartidă, ei vor pune umărul la dezvoltarea comunității din care trăiesc.

2. Care ar fi direcțiile, politicile de susținere în dezvoltare a acestui sector?

Pentru a răspunde la această întrebare vom analiza unele caracteristici ale economiei sociale, cadrul legislativ care permite funcționarea ei și rezultatele concrete. Acestea  oferă o perspectivă a ceea trebuie să fie acest sector de activitate, care ar putea deveni o preocupare prioritară pentru noi toți, și nu numai pentru guvernanți.

2.1. Concept. Legislație

Legislația economiei sociale.

Domeniul economiei sociale este reglementat prin Legea nr. 219/2015^[6] privind economia socială, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 2 din această lege, economia socială se definește ca fiind „ansamblul activităților private cu caracter economic și social, servind interesul general, interesele unei colectivități și/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creșterea incluziunii sociale și/sau furnizarea de bunuri, prestarea de servicii și/sau execuția de lucrări”^[7]. Prin urmare, economia socială are la bază acea inițiativă privată, voluntară  și solidară, cu un grad ridicat de autonomie și responsabilitate care vine în sprijinul nevoilor sociale.

Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2016. Prin urmare, avem un cadru de reglementare care ajută la recunoașterea acestor activități din sfera economiei sociale.

Entitățile economiei sociale^[8], cum ar fi cooperativele, asociațiile și fundațiile, casele de ajutor reciproc și societățile agricole, funcționează în baza unor legi specifice, dar Legea nr. 219/2015 oferă o recunoaștere oficială a acestora pe domeniul economiei sociale. De aceea, această lege vine cu definirea termenului de „întreprindere socială” care este un Statut acordat prin atestat acelor persoane juridice precizate la art. 3 din Lege, și anume cooperativelor, asociațiilor și fundațiilor, caselor de ajutor reciproc, societăților agricole. Entitățile economiei sociale  clasificate ca fiind întreprinderi sociale (sunt atestate și respectă principiile economiei sociale) sunt prezentate în Tabelul nr. 1.

Conform art. 3, întreprinderile sociale pot fi:          

Tabel nr. 1

Se întâlnesc, deseori, în practică confuzii, neclarități privind acești termeni:  întreprinderi de economie socială, întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserție.

Pentru aceasta, considerăm că sunt necesare unele clarificări.

Întreprinderile de economie socială sunt acele întreprinderi/organizații care se circumscriu principiilor economiei sociale, și răspund obiectivelor economiei sociale.

Principiile economiei sociale sunt definite la art. 4 din Legea nr. 219/2015, astfel:

• Prioritate acordată individului și obiectivelor sociale față de creșterea profitului societății;
• Solidaritate și responsabilitate colectivă;
• Convergența dintre interesele membrilor asociați și interesul general și/sau interesele unei colectivități;
• Control democratic al membrilor, exercitat asupra activităților desfășurate;
• Caracter voluntar și liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;
• Personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune și independență față de autoritățile publice;
• Alocarea celei mai mari părți a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivități, sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor;
• Proces decizional transparent și responsabil în interesul colectivității pe care o deservește.

Întreprinderile sociale sunt acele întreprinderi de economie socială atestate de către Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă. Acest atestat se obține la solicitarea entităților prezentate în Tabelul nr. 1, dacă prevăd în actele de înființare și funcționare respectarea cumulativă a următoarelor criterii:^[9]

• acționează în scop social și/sau în interesul general al comunității;
• alocă minimum 90% din profitul/excedentul realizat scopului social și rezervei statutare;
• se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
• alocă principiul echității sociale față de angajați și administrator, asigurând niveluri de salarizare/remunerare echitabile, între care nu pot exista diferențe care să depășească raportul de 1 la 8.

Acest atestat se acordă pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii.

Întreprinderile sociale de inserție sunt întreprinderile sociale care au cel puțin 30% din personalul angajat sau membrii cooperatori aparținând grupului vulnerabil, iar timpul de lucru trebuie să reprezinte cel puțin 30% din totalul timpului de muncă al tuturor angajaților.^[10] Prin urmare, întreprinderile sociale de inserție sunt întreprinderile sociale care angajează persoane defavorizate, persoane care aparțin grupului vulnerabil.

Grupul vulnerabil este reprezentat de persoanele sau familiile care riscă să își  piardă capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, din cauza unor situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de alcool, ori a altor situații care conduc la vulnerabilitate economică și socială, conform Art. 6  lit. p) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011 sau în conformitate cu strategiile naționale aferente diferitelor domenii care vizează grupuri vulnerabile.^[11]

Statutul de întreprindere socială de inserție se certifică prin acordarea  mărcii sociale, adică acelui certificat care atestă acest statut, care are o valabilitate de 3 ani.

Atât întreprinderile sociale, cât și cele de inserție au o serie de obligații de declarare, comunicare, prezentare a activității lor la Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă, obligații care sunt detaliate în Legea 2019/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Mecanismele de finanțare și de încurajare a acestor întreprinderi sociale și a întreprinderilor sociale de inserție:

Aceste întreprinderi pot fi finanțate din surse publice și/sau private, naționale sau internaționale,  potrivit normelor juridice aplicabile fiecăreia dintre categoriile din care fac parte aceste surse de finanțare.

Dintre alte mecanisme de sprijin oferite de stat amintim:

• Consiliere gratuită la procesul de atestare și/sau certificare oferită de Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă de care aparține fiecare întreprindere.
• Atribuirea unor spații și/sau terenuri aflate în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale.
• Sprijin în promovarea produselor realizate și/sau furnizate, serviciilor prestate sau lucrărilor efectuate în comunitate și identificarea unor piețe de desfacere a acestora.
• Acordarea de facilități fiscale la scutirea impozitului pe salarii a personalului angajat și netaxarea la normă întreagă a lucrătorilor care au timp redus de muncă, conform legii.
• Primirea de subvenții prin Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă pentru angajatorii care angajează tineri cu risc de marginalizare socială, tineri absolvenți sau persoane peste 45 de ani (beneficiază de prevederile art. 80 și 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare).^[12]
• Întreprinderile sociale care organizează programe de formare profesională, desfășurate de furnizori autorizați în acest sens, pentru angajații proprii care aparțin grupului vulnerabil beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă de până la 50% din cheltuielile cu aceste servicii de formare profesională.
• Întreprinderile sociale și cele sociale de inserție pot beneficia anual de programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor din sfera economiei sociale (Programe naționale destinate finanțărilor întreprinderilor mici și mijlocii care se derulează de către autoritatea publică central, cu atribuții în domeniul înteprinderilor mici și mijlocii).^[13]

Din cele prezentate mai sus se poate observa faptul că există o serie de măsuri de sprijin financiar și logistic pentru înființarea acestor întreprinderi sociale și a celor sociale de inserție, dar acestea trebuie analizate și completate, acolo unde este nevoie, plecând de la necesitățile identificate de cei care le aplică. Aceste demersuri de analiză, de propuneri de îmbunătățire pe legislația existentă  sunt făcute public la întâlnirile care au loc la nivel de Guvern.

Se cunoaște faptul că, prin lege^[14], luna mai a fiecărui an este dedicată organizării diferitelor evenimente sau acțiuni de mediatizare a domeniului economiei sociale, având ca scop dezvoltarea locală și cetățenia activă, cooperarea și solidaritatea socială. De aceea, luna mai este  denumită luna promovării economiei sociale. În acest sens, sunt organizate de către autoritățile publice centrale și locale, în fiecare an, întâlniri cu antreprenorii care activează în sfera economiei sociale, conferințe naționale și internaționale organizate  de fundațiile, ONG-urile de profil din țară.

În acest sens, dorim să arătăm un model de afaceri pentru noua generație de antreprenori

Fundația „Alături de Voi” România (ADV). 

Fundația „Alături de Voi” România (ADV) este o organizație neguvernamentală de tip întreprindere socială de inserție, înființată în februarie 2002 de către Holt International Children’s Service USA, a cărei misiune este incluziunea persoanelor cu dizabilități și din alte grupuri vulnerabile. ADV România are sediul național în Iași și este înregistrată ca fundație românească. Ea este independentă față de autoritățile statului, nu-și condiționează sprijinul și acțiunile de apartenențe la anumite ideologii, doctrine sau religii. Putem spune că ADV România este promotor al economiei sociale prin experiența practică în dezvoltarea a trei întreprinderi sociale proprii, fiind declarată Antreprenorul Social al Anului 2016 în cadrul competiției mondiale EY Entrepreneur Of The Year.^[15] Acțiunile sale s-au axat pe principiul one-stop-shop, adică o persoană defavorizată sau din centrul de plasament poate accesa un pachet de servicii pentru un cumul de probleme: servicii sociale, psihologice, educaționale, de orientare profesională, calificare, angajare și asistență la locul de muncă.

Astfel, principalele direcții de acțiune se înscriu în:

● Promovarea cu prioritate a unor activități care pot genera sau asigura locuri de muncă pentru încadrarea persoanelor aparținând grupului vulnerabil:

• Util Deco - întreprindere socială de inserție înființată în anul 2008 și autorizată ca unitate protejată, prin care s-au creat peste 150 de locuri de muncă, fiind probabil una dintre cele mai mari din România. Modelul este inclus pe site-ul Comisiei Europene ca model de bună practică. Cum anii au trecut, se pot vedea roadele acestei întreprinderi sociale de inserție. Astfel, acești tineri care provin din centre de plasament nu sunt asistați social, ci angajați model, care pot duce o viață normală, fără grija zilei de mâine, cu familie, fără dizabilități, ci cu abilități. Prin această întreprindere socială de inserție nu se  oferă  doar un loc de muncă, ci un întreg pachet de servicii sociale ce include consiliere, training, orientare profesională și asistență la angajare, inclusiv pe piața liberă a muncii. Cum s-a ajuns ca un ONG să funcționeze ca o unitate protejată?  Pentru a putea realiza activitate economică în cadrul fundației, în anul 2008 singura soluție legislativă a fost să funcționeze ca unitate protejată și să aibă constant angajate în jur de 50% persoane cu dizabilități, față de minim 30% solicitat atunci prin lege.

Practic, această fundație a  dezvoltat un concept integrat de servicii sociale și de ocupare care să răspundă cât mai bine nevoilor tinerilor cu dizabilități, în special celor care veneau din sistemul de protecție al copilului sau din familii cu probleme.

O altă reușită a acestei fundații este faptul că a lucrat împreună cu Ministerul Muncii și alți colegi din sector la apariția, în 2015, a Legii Economiei Sociale, iar în 2016 s-a autorizat ca întreprindere socială de inserție.

Pentru dezvoltarea sectorului economiei sociale, fundația a organizat periodic cursuri de formare de antreprenor și manager în economie socială, vizite de studiu, târguri naționale, și a asigurat consultanță și coaching pentru dezvoltare de întreprinderi sociale prin Academia ADV.

În timp, alte două întreprinderi sociale au fost înființate de către Fundația ADV România:

• JobDirect – întreprindere socială, prima Agenție de Plasare și Asistență la Locul de Muncă din România, specializată pe angajarea persoanelor cu dizabilități pe piața Oferă servicii de evaluare, testare, consiliere, formare profesională, mediere și plasare pe piața muncii, respectiv job-coaching pentru menținerea locului de muncă.
• WISE.travel - înființată în anul 2017, întreprinderea socială – tour operator în domeniul turismului – susține ONG-uri și afaceri sociale, dezvoltând comunități.

Experiența practică în sectorul economiei sociale a fost integrată în dezvoltarea Academiei ADV care funcționează ca un centru transfrontalier de resurse, la care sunt conectate patru laboratoare de inovare socială înființate în R. Moldova și Ucraina. De asemenea, ADV România a dezvoltat programul „Acceleratorul de Întreprinderi Sociale” prin care a sprijinit înființarea a 42 de start-up-uri întreprinderi sociale în România, 5 întreprinderi sociale în R. Moldova și o întreprindere socială în Ucraina. Aceste întreprinderi sociale, și nu numai, fac parte din singurul cluster de economie socială din România înregistrat pe platforma europeană a clusterilor. Pentru a contribui la promovarea și conectarea acestui sector, ADV România a dezvoltat  și o hartă interactivă a întreprinderilor sociale unde se regăsesc în prezent peste 250 de entități din România, din spațiul Bazinului Mării Negre și Uniunii Europene.

România se află în faza de start-up din punct de vedere al finanțărilor nerambursabile în acest sector. Este nevoie de o continuare a finanțărilor nerambursabile pe partea de menținere a locurilor de muncă și de dezvoltarea a acestora.

Povestea frumoasă a acestei fundații continuă prin înființarea în anul 2022 a primului IFN din România (AFIN) dedicat creditării și dezvoltării întreprinderilor sociale din România. Un număr de 170 de acționari și-au dat mâna și au înființat acest instrument de finanțare socială. Mare parte din ei sunt antreprenori sociali sau lucrează în întreprinderi sociale. Astfel de inițiative cu succes sunt modele și pentru alți antreprenori care pot activa în domeniul economiei sociale.

3. Care sunt propunerile de susținere și dezvoltare a acestui sector din partea autorităților:

Există o serie de inițiative legislative propuse pentru modificarea si completarea legislației existente. Aceste inițiative sunt la stadiul de propunere, fiind în Parlament pentru aprobare. Este important de reținut că aceste propuneri vin din partea întreprinderilor sociale de inserție care încearcă să mențină locurile de muncă create și să le dezvolte.

Dintre aceste inițiative amintim:

● Achiziții rezervate de la întreprinderi sociale de inserție.^[16]

Cu alte cuvinte, se propune completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu instituirea obligației de a rezerva 0,5% din valoarea bugetului anual de achiziții publice în sarcina autorităților/entităților contractante, în vederea participării la procedura de atribuire doar întreprinderilor sociale de inserție, în măsura în care aceste achiziții pot fi realizate de aceste întreprinderi. Momentan, propunerea se va aplica autorităților publice care gestionează un buget anual de achiziții cu o valoare totală aprobată mai mare de 30.000.000 lei fără TVA.

● Subvenții pentru angajații din grupuri vulnerabile din întreprinderile sociale de inserție.^[17]

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare, modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 în vederea extinderii ariei de sprijin către grupurile vulnerabile angajate în întreprinderi sociale de inserție, asigurând un sprijin sub formă de subvenții pentru toate categoriile de lucrători vulnerabili, fără discriminare. Astfel, se propune ca angajatorii care dețin statutul de întreprindere socială de inserție, și care încadrează persoane care fac parte dintr-un grup vulnerabil, să beneficieze lunar, timp de maxim 3 ani, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social de referință pe durata contractului de solidaritate.

● Scutirea impozitării profitului de 90%, profit care este reinvestit obligatoriu de către întreprinderi sociale de inserție pentru atingerea misiunii sociale.^[18]

Este clar că sunt multe aspecte de îmbunătățit, dar important este că există preocupări în acest sens, atât la nivelul decidenților, cât și la nivelul celor care aplică aceste legi.

Dacă ne uităm în Raportul de țără pentru România 2020^[19], Comisia Europeană notează că potențialul antreprenoriatului social/economiei sociale pentru îmbunătățirea condițiilor sociale este insuficient folosit. Numărul de întreprinderi sociale și a celor de inserție a crescut de la an la an, dar insuficient. Din statisticile existente la ANOFM^[20],la nivel național, din anul 2016 până la finele lunii martie 2023 s-au atestat 2.895 întreprinderi sociale.

• 2.514 dintre aceste întreprinderi s-au înregistrat cu atestat numai în 2021;
• 322 de întreprinderi sociale s-au înregistrat cu atestat în 2022;
• 69 de întreprinderi sociale nou atestate s-au înregistrat în primele 3 luni ale anului 2023.

Ca și în cazul afacerilor clasice, cele mai atractive zone pentru stabilirea unei afaceri sociale sunt București, Cluj, Timișoara, Brașov și Iași.^[21] Cu toate acestea, zonele rurale au un potențial mult mai mare pentru dezvoltarea afacerilor sociale. Aceste zone sunt mai puțin dezvoltate și au o serie de probleme care sunt amplificate de lipsa infrastructurii sociale și a locurilor de muncă. 

Concluzii

Economia socială este o filosofie socială transpusă în pragmatismul economic. Spunem acest lucru deoarece antreprenorii sociali sunt acei „visători pragmatici” care au talentul, abilitatea și viziunea de a rezolva problemele sociale, de a dezvolta comunitatea. Pentru aceasta, ei trebuie să aibă resurse să creeze profit și direcții clare pentru a îmbunătăți calitatea vieții și a oamenilor, adică  să aibă impact social.

Așadar, pentru antreprenorii sociali, profitul nu este  opțional, ci esențial, însă doar ca instrument al schimbării. Banii sunt resursa necesară pentru realizare misiunii sociale și devine foarte clar că dimensiunea impactului social este direct proporțională cu dimensiunea profitului. 

De fapt, întreprinderile sociale reprezintă un nou tip de inițiativă, rolul lor fiind acela de a rezolva o problemă socială utilizând instrumente de business: producerea și vânzarea de produse și servicii.

Într-o afacere socială, investitorul își propune să ajute alte persoane, fără a lua dividende din profiturile înregistrate. În definitiv, o afacere socială se administrează ca o afacere clasică, generând profit suficient pentru a acoperi costurile și pentru a crea resursele necesare realizării scopului social.

Din ceea ce s-a prezentat încercăm să răspundem la întrebările pe care le-am pus la începutul expunerii noastre:

– De ce este nevoie de acest sector al economiei sociale?

Răspunsul cel mai elocvent credem că ar fi următorul: Este soluția la rezolvarea unor probleme cu care se confruntă societatea noastră, probleme care devin presante: sărăcie, excludere, marginalizare, ajutoare sociale din ce în ce mai multe, etc. Economia socială pleacă de la salvarea unor oameni aflați în nevoi și poate ajunge la crearea unui context de bunăstare economică, personală și comunitară.

– Care ar fi direcțiile, politicile de susținere în dezvoltarea acestui sector la momentul actual?

➜ o abordare integrată a politicilor din economia socială cu politicile privind ocuparea persoanelor cu dizabilități. Cadrul legislativ și politicile publice să valorifice potențialul întreprinderilor sociale de a inova și de a contribui la obiectivele legate de mediu;

➜ stimularea angajatorilor care își asumă lucrul cu aceste persoane defavorizate prin:

• subvenționarea locurilor de muncă, extinsă la toți angajații;
• facilități fiscale semnificative cu reducerea impozitului pe profit și a impozitului microîntreprinderilor (până la 90%), accesarea de fonduri nerambursabile pentru finanțarea întreprinderilor sociale și a celor sociale de inserție, în special pentru menținerea și crearea de noi locuri de muncă. 

➜ Utilizarea experienței celor care au creat modele de bună practică în acest domeniu.

Cunoaștem că aceste direcții sunt posibile numai dacă se lucrează în echipă, dacă se urmăresc cu atenție ce nevoi există și cum pot fi ele rezolvate.

Trăim în funcție de alegem. Ne gândim că orice acțiune a noastră poate influența în bine viața oamenilor din comunitatea în care trăim. De aceea, credem că important este ceea ce lăsăm în urmă, dar și cum facem acest lucru.

În concluzie, considerăm că economia socială, plecând de la gândirea socială, filosofia, de a sprijini persoane și comunități defavorizate, a devenit acum o realitate economică, distinctă în peisajul economic actual și cu efecte demonstrate în folosul societății și al individului. Așadar, economia socială este acum mai întâi o realitate și apoi o filosofie. 

Bibliografie 

1. *** Lege nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială, publicată în Monitorul Oficial nr. 561 din 28 iulie 2015 cu modificările și completările ulterioare
2. *** Lege nr. 240 din 20 iulie 2022 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2022pentru modificarea și completarea Legii nr. 219/2015 privind economia socială, publicată în Monitorul Oficial nr. 736 din 21 iulie 2022
3. *** Lege nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii,, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 681 din data de 29 iulie 2004, cu modificările și completățile ulterioare
4. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal (PL-X nr. 601/2022( nr. Înreg. Camera Deputaților) sau l519/2022 (nr. inreg. Senat)

5. Proiect de lege pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și a Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale ( PL-X nr 330/2022 )
6. Propunere legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2022 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (PL-X nr. 336/2022)

Webografie:

1. https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2022-0288_RO.html/
2. https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12743-Planul-de-actiune-al-UE-pentru-economia-sociala_ro
3. https://www.anofm.ro/index.html?agentie=&categ=9&subcateg=1
4. https://www.weforum.org/reports/covid-social-entrepreneurs-alliance
5. https://alaturidevoi.ro/moment-istoric-pentru-economia-sociala-onu-a-adoptat-rezolutia-privind-economia-sociala-si-solidara/
6. https://unsse.org/
7. https://pol2019org/

[1]https://www.weforum.org/reports/covid-social-entrepreneurs-alliance

[2] https://alaturidevoi.ro/moment-istoric-pentru-economia-sociala-onu-a-adoptat-rezolutia-privind-economia-sociala-si-solidara/

[3] https://unsse.org/

[4]https://pol2019 trust.org/

[5] https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2022-0288_RO.html; https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12743-Planul-de-actiune-al-UE-pentru-economia-sociala_ro

[6] Lege nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială, publicată în Monitorul Oficial nr. 561 din 28 iulie 2015 cu modificările și completările ulterioare

[7] Este forma modificată a Art. 2 din Capitolul I al Legii 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială prin OUG 33/2022 aplicabil de la 01.04.2022

[8]Vezi Art.3 alin 1 din Legea nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială

[9] Vezi Art. 8 alin. 4 din Lege nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială

[10] Vezi Art .1, punctul 4 din Legea 240/2022 care modifică din 24 iulie 2022,Art 10 alin 1 Capitolul III din Lege nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială

[11] Vezi Art.1, punctul 1 din Legea 240/2022 care modifică din 24 iulie 2022  Art 6 Alin. 1 lit.J capitolul I din Lege nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială

[12] Sunt considerați angajatori de inserție și beneficiază de facilități prevăzute de lege

[13] Vezi Art. 251 lit. d din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completățile ulterioare

[14] Vezi Art. 22 din Legea nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia socială

[15] https://alaturidevoi.ro/povestea-adv-romania/

[16] Vezi  PL-X nr 330/2022  Proiect de lege pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice șia Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale

[17] Vezi PL-X nr. 336/2022 Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2022 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă

[18] Vezi PL-X nr. 601/2022( nr. Înregistrată la Camera Deputaților) sau l519/2022 ( nr inregistrat la  Senat) Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

[19] https://commission.europa.eu/sites/default/files/2020-european_semester_country-report-romania_en.pdf

[20] Vezi www.anofm.ro

[21] https://www.anofm.ro/index.html?agentie=&categ=9&subcateg=1

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)