Banca Centrală Europeană (BCE) va fi una dintre ultimele mari bănci centrale care va majora dobânda după pandemia de COVID-19, conform unui sondaj realizat de Reuters în perioada 18-21 octombrie în rândul economiștilor, care spun că riscul este ca majorarea dobânzii să vină mai devreme decât previziunea lor actuală – 2024, relatează Agerpres. Deși BCE a informat recent că avansul inflației va fi tranzitoriu și a indicat clar că nu va exista o înăsprire a politicii monetare până când inflația nu atinge ținta de aproximativ 2%, piețele financiare se așteaptă la o majorare a dobânzii spre sfârșitul anului viitor.

Mare parte din ultimul deceniu, BCE s-a confruntat cu o creștere modestă a prețurilor în zona euro, însă în ultimele luni inflația a crescut accelerat pentru ca în luna septembrie să ajungă la 3,4%, cu mult peste ținta de 2% avută în vedere de BCE.

„Estimarea noastră de bază este că BCE nu va modifica politica monetară până în 2024, pe baza evaluării că inflația este într-adevăr tranzitorie. Dar în eventualitatea sporirii incertitudinilor privind inflația, există riscul ca majorarea dobânzii să aibă loc mai curând”, a apreciat Bas van Geffen, analist la Rabobank.

Economiștii nu se așteaptă la o majorare a dobânzii până la finalul lui 2023, ci la o creștere în 2024, dar aproape 90% dintre economiștii care au răspuns unei întrebări suplimentare, adică 35 din 40, spun că riscul este ca majorarea dobânzii să vină mai devreme decât se estima. „Deși pandemia este acum mai mult sau mai puțin sub control, alte efecte negative încetinesc ritmul redresării zonei euro: perturbările din lanțurile de aprovizionare nu au dispărut, iar prețurile ridicate ale energiei afectează, de asemenea, creșterea”, susține Peter Vanden Houte, economist-șef la ING.

Luna trecută, surse care au dorit să-și păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că Banca Centrală Europeană se pregătește să facă față perspectivei ca inflația să depășească ținta deja majorată a BCE, deschizând calea pentru oprirea programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme - PEPP) în martie.

BCE, care intenționa în decembrie să ia o decizie privind viitorul PEPP, se așteaptă la atenuarea inflației în 2022-2023, după creșterea din acest an, în urma redresării economiei în urma pandemiei. Dar conversațiile cu membri ai Consiliului guvernatorilor, sub protecția anonimatului, au arătat că mulți dintre ei, dacă nu majoritatea, susțin că noile previziuni privind inflația în zona euro (2,2% în 2021, 1,7% în 2022 și 1,5% în 2023) sunt prea scăzute.

Perturbările din lanțurile de aprovizionare, care durează mai mult decât se estima, deficitul de angajați, banii investiți în economie de persoanele private și măsurile de stimulare ale BCE ar putea duce la creșterea ratei inflației.

Un nivel mai ridicat al inflației ar putea determina BCE să oprească programul achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie conform programului, în martie 2022, deși dezbaterea e abia la început. Unii oficiali ai BCE ar prefera majorarea programului de achiziționare de active (asset purchase programme - APP), de exemplu la 40 miliarde de euro pe lună, față de 20 miliarde de euro pe lună în prezent.

„Credem că majorarea inflației este în mare parte tranzitorie”, susțin sursele.

La ședința din 9 septembrie, Banca Centrală Europeană a decis să mențină nemodificată dobânda de politica monetară, la cel mai scăzut nivel din istorie, dar a anunțat că va încetini în trimestrul patru din 2021 ritmul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP), care a ajutat la păstrarea costurilor de împrumut scăzute pentru guverne și afaceri.

Potrivit unui comunicat de presă al BCE, Consiliul guvernatorilor a decis că rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% și, respectiv minus 0,50%.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)