Educația antreprenorială și rolul PMM-ului în performanța afacerii
Numărul 4, 19-25 aprilie 2016 » Întreprinderile mici și mijlocii, prezent și viitor
ABSTRACT
Entrepreneurial Education and the Role of the SMP in Business Performance
Entrepreneurial education is a fundamental training approach taking into account that a successful entrepreneur should also develop specific skills, beside his/her own personality traits. Nowadays, the Romanian educational system is promoting institutionalised entrepreneurial education, since the yearly years of study. However, for grownup individuals, the dimension of entrepreneurial education remains a side-issue.
Business performance depends, to a great extent, on the business skills, the professional knowledge and the human qualities of the entrepreneur, irrespective of his/her field of activity.
Lately, SMPs have gained more visibility in the business environment particularly because of the active role SMPs have assumed, namely that of providing advisory services that ensure entrepreneurial skills development based on acquiring the proper understanding, thus contributing to reducing relational constraints resulting from educational lags. It is not by chance that entrepreneurs who benefit from SMPs permanent assistance appreciate their role at catalyst of economic growth and that of economic and social development targets.
Key terms: education, entrepreneur, enterpriser, SMP, conduct, performance
Introducere
Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, termenul antreprenor este de origine franceză (entrepreneur) și semnifică persoana care conduce o antrepriză, adică o întreprindere care execută lucrări industriale, comerciale, de construcții etc.
Într-un sens mai larg, întreprinzătorul este o persoană care dovedește spirit de acțiune, respectiv inițiativă. Acesta poate fi persoană fizică autorizată sau persoană juridică având sarcina înființării, gestionării, organizării și conducerii unei afaceri, la care participă cu capitalul său și/sau cu capital atras.
Raportat la domeniul economic, întreprinzătorul poate fi definit drept persoana care inițiază și derulează o afacere, asumându-și riscurile asociate inovării în schimbul obținerii unor satisfacții (materiale, psihologice, morale sau sociale). Acesta poate înființa individual sau în asociere cu alte persoane o întreprindere care investește capital și acționează în industrie, agricultură, transporturi, comerț sau servicii.
Practicile mici și mijlocii (PMM-urile) sunt entități organizatorice înființate de profesioniști contabili care au dobândit competențe profesionale în conformitate cu legea specifică țării lor de origine, obiectul de activitate constând în prestarea serviciilor contabile. În cadrul PMM-urilor, experții contabili și contabilii autorizați au dublă calitate: întreprinzător privat și practician în contabilitate.
Performanța unei afaceri depinde în mare măsură de abilitățile antreprenoriale, cunoștințele profesionale și calitățile umane ale întreprinzătorului, indiferent de domeniul în care acesta își desfășoară activitatea.
PMM-ul și educația antreprenorială
Educația antreprenorială este un demers formativ extrem de important, având în vedere că un întreprinzător de succes trebuie să își dezvolte, alături de trăsăturile de personalitate proprii, și anumite competențe specifice. La ora actuală, sistemul educațional din România militează pentru realizarea unei educații antreprenoriale instituționalizate, pe băncile școlii. Pentru adulți însă, dimensiunea educației antreprenoriale rămâne o problemă opțională.
Deși nu există un profil standard al întreprinzătorului, câteva trăsături comune, mai mult sau mai puțin nuanțate de la caz la caz, conturează anumite caracteristici ale unui întreprinzător de succes. Printre acestea enumerăm: spirit de inițiativă, simț dezvoltat de independență, asumarea responsabilității de a gestiona situații, rezistență la efort intens și de durată, încredere în potențialul personal, capacitate de reacție rapidă, potențial în adoptarea unor decizii, abilități organizatorice, perseverență, ambiție, dorința de împlinire, energie și capacitate de muncă, gândire creativă, capacitate de analiză și sinteză, cunoștințe de specialitate în domeniul în care acționează, abilități de comunicare, disponibilitate în asumarea riscului, spontaneitate, inovare.
Una dintre barierele care limitează succesul întreprinzătorului român în afaceri o constituie cunoștințele manageriale insuficiente sau lipsa unei educații antreprenoriale obținute în mod sistematic.
Realitatea înconjurătoare ne oferă suficiente argumente cu privire la faptul că antreprenorii care inițiază o afacere preferă să învețe „din mers” tainele antreprenoriatului, fiind de părere că nu au nevoie de o astfel de educație. În același timp, antreprenorii care au deja o anumită experiență nu mai găsesc motivația unei educații antreprenoriale, considerând că nu mai au nevoie de sfaturile altor persoane pentru a-și conduce și gestiona afacerea.
În ultima perioadă, PMM-urile au dobândit o mai mare vizibilitate în mediul de afaceri tocmai prin rolul activ pe care și l-au asumat, acela de a oferi consultanța necesară dezvoltării abilităților antreprenoriale printr-o cunoaștere adecvată, contribuind astfel la ameliorarea barierelor relaționale generate de decalajele educaționale. Nu întâmplător, întreprinzătorii care beneficiază de asistență permanentă din partea PMM-urilor apreciază rolul acestora de catalizator al creșterii economice și al realizării obiectivelor de dezvoltare economică și socială.
Comportamentul antreprenorului și performanța afacerii
Comportamentul antreprenorului generează performanța firmei. Acesta este determinat de atitudinea, aptitudinile și cunoștințele sale antreprenoriale.
Prin competențele profesionale dobândite sub autoritatea CECCAR, PMM-urile contribuie în mod activ la dezvoltarea cunoștințelor antreprenoriale pe care le dețin clienții lor, în modalități variate, în funcție de particularitățile personale și de afaceri proprii fiecărui client (explicarea unor concepte sau terminologii specifice, interpretarea unor procese și fenomene, detalierea unor situații specifice economiei de piață, managementul resurselor umane, definirea strategiilor, gestiunea resurselor, managementul riscurilor, dezvoltare personală, educație etică etc.).
Cu siguranță, fiecare PMM își cunoaște foarte bine clienții, având capacitatea de a identifica domeniile forte pe care le stăpânește antreprenorul-client, dar și pe cele mai puțin accesate de acesta. Este la îndemâna practicianului să aprecieze în ce măsură, la momentul potrivit, este nevoie să îi furnizeze entității-client consultanța necesară pregătirii în domeniile sau zonele specifice antreprenoriatului, conform ultimelor evoluții.
Este reciproc avantajos ca PMM-ul să acționeze în relația cu clienții săi ca un adevărat partener de afaceri, obiectivele convergente cu educația antreprenorială îmbunătățind comportamentul antreprenorial, atitudinile, abilitățile și cunoștințele.
Recunoașterea unei atitudini bazate pe cunoașterea de sine și încrederea în sine este vitală oricărui întreprinzător. La fel de importante pentru atitudinea acestuia sunt și inițiativa, curajul, creativitatea, asumarea răspunderii și gândirea critică, dar orientată către rezolvarea problemelor.
Cunoștințele antreprenoriale necesare oricărui întreprinzător țin mai ales de domeniul economic. Astfel, un tânăr întreprinzător trebuie să deprindă noțiuni privind achizițiile și vânzările, modelele și procesele organizaționale, resursele umane etc. Aptitudinile antreprenoriale echivalează cu întregul sistem ce înglobează abilități de comunicare, capacități privind planificarea afacerii și orientarea către construcția imaginii personale.
Spiritul antreprenorial înseamnă a rezolva probleme, a avea dorința de a „face bani”, a vorbi în public, a-i conduce pe alții, a pune întrebări, a învăța din greșeli, a vinde, a fi creativi, a nu abandona, a fi economi, a cere sprijin, a alege cele mai bune soluții.
Nu poate fi pus la îndoială faptul că, oricât de ridicat ar fi nivelul de dezvoltare al unei afaceri, vine un moment în care este nevoie de un suflu nou, de un transfer de experiență de la alte persoane, care au înregistrat performanțe superioare, vin din alte zone sau regiuni geografice, au altă viziune sau privesc lucrurile dintr-o altă abordare. Atenția PMM-ului trebuie să se concentreze pe identificarea acestui moment, care oferă șanse mari de reușită pe termen lung. Este cunoscut deja că a consilia oportun echivalează cu cele mai bune practici de orientare și de terapie pentru eliminarea barierelor concurențiale.
Pe de altă parte, în ultima perioadă a devenit din ce în ce mai evident faptul că efectele crizei au modificat substanțial regulile jocului concurențial. Schimbările imprevizibile aduc cu ele un grad mare de incertitudine, de cele mai multe ori având un impact nefavorabil asupra sistemelor proprii de gestiune a fiecărei situații. Practicile mici și mijlocii percep aceste transformări în egală măsură cu clienții lor și, prin urmare, au un rol extrem de important în conștientizarea antreprenorilor cu privire la nevoile lor permanente de educație oferită într-un sistem organizat. În plus, educația antreprenorilor în concordanță cu cele mai recente evoluții oferă și avantaje în măsură să amelioreze relația contractuală dintre PMM-uri și clienții lor antreprenori.
Încrederea ca resursă a afacerii
Cultivarea încrederii reprezintă o problemă de educație antreprenorială indiferent dacă este vorba despre relațiile cu salariații, cu clienții, cu furnizorii etc. Ameliorarea factorilor care contribuie la perpetuarea neîncrederii trebuie să se afle în atenția oricărui întreprinzător care își propune să elimine disconfortul cu repercusiuni asupra rezultatelor finale. Neajunsul care se manifestă cel mai frecvent ca urmare a lipsei încrederii produce efecte în sfera relațiilor dintre managementul firmei și salariați. Neîncrederea acționează asemenea unui cerc vicios. De exemplu, îndoiala salariaților privind dispozițiile primite generează și neîncrederea managementului companiei în aceștia, iar prăpastia care se creează se adâncește din ce în ce mai mult în fiecare zi. Rolul practicianului expert contabil este acela de a oferi suficiente îndrumări în ceea ce privește managementul resurselor umane, la nevoie orientând antreprenorul către centre de educație autorizate să ofere cunoștințele necesare asigurării unui echilibru organizațional.
Neîncrederea acționează precum epidemia: cu cât se răspândește mai mult, cu atât devine mai puternică. Cei mai neîncrezători părăsesc compania, iar cei rămași sunt suspicioși cu noii colegi sau le sugerează lipsa încrederii, ceea ce destabilizează organismul întreprinderii. Neîncrederea este foarte rezistentă la schimbare și uneori se poate ajunge în situația ca unica alternativă de a stopa neajunsurile pe care le generează să fie transferul afacerii și crearea unor echipe noi, cu alți angajați.
Pentru prevenirea situațiilor considerate toxice pentru bunul mers al companiilor, se recomandă respectarea unor cerințe relativ simple și la îndemâna oricărui antreprenor. Printre acestea se numără:
- studierea metodică a mijloacelor prin care poate fi cultivată încrederea în cadrul unei companii;
- comunicarea transparentă și la momentul oportun. Informațiile reale sau proiecțiile viitoare comunicate la momentul oportun le oferă salariaților încredere prezentă și viitoare, motivându-i în activitățile pe care le desfășoară. Încrederea începe oferind încredere;
- împărtășirea ideilor. Nu este suficient ca un antreprenor să dețină un set de informații. El trebuie să le împărtășească salariaților, astfel încât împreună să le îmbunătățească și să le pună în practică într-un mod eficient. Este esențial ca antreprenorul să nu păstreze informațiile doar pentru propria-i cunoaștere;
- sinceritatea. Este important ca salariații să primească răspunsuri sincere, lipsite de intenția manipulării. Absența sincerității sugerează faptul că antreprenorul își subestimează salariații și conduce la pierderea încrederii acestora în mod iremediabil;
- comunicarea directă. Încrederea se câștigă atunci când antreprenorul sau managerul stă printre oameni, și nu departe de aceștia;
- arta ascultării. Atenția acordată fiecărui detaliu, fiecărei idei împărtășite de angajați face ca aceștia să devină mai încrezători, iar recunoașterea meritelor prin aplicarea ideilor și propunerilor lor îi face mai creativi și le oferă mai multă siguranță.
Orice antreprenor care își dorește o companie performantă trebuie să fie preocupat de eliminarea cauzelor care generează demotivarea angajaților. Printre acestea se numără absența viziunii, lipsa unei pregătiri profesionale continue, ocuparea timpului într-un mod neadecvat, comunicarea necorespunzătoare, managementul vertical, lipsa aprecierii meritelor fiecăruia, managementul ineficient, persoanele toxice etc. Nu poate fi pus la îndoială faptul că antreprenorii care doresc să aibă echipe de salariați creativi și performanți trebuie să cultive o atmosferă bazată pe încrederea de a împărtăși și dezbate ideile fiecăruia.
Practicile mici și mijlocii reprezintă, prin puterea exemplului personal, un model de cultivare a încrederii. Respectarea principiilor etice fundamentale constituie un instrument de lucru eficient care permite cultivarea încrederii și a unui mediu de lucru performant și prietenos.
Managementul talentelor și creativitatea
Criza economică globală a generat o oarecare fragilitate relației dintre antreprenor și angajați. O perioadă îndelungată angajații au fost obișnuiți să fie răsplătiți pentru loialitatea și efortul lor cu o carieră stabilă și o pensionare confortabilă. La ora actuală, situația se prezintă total diferit, managerii trebuind să caute noi modalități de a face față acestor schimbări.
O metodă modernă constă în aplicarea managementului talentelor. Acesta le oferă salariaților mai multe opțiuni pentru alegerea modului de lucru. Unele companii au introdus chiar în cultura proprie metode de măsurare a performanțelor, lăsându-i pe angajați să își aleagă singuri activitățile, momentul și locul în care lucrează. De altfel, aceste practici corespund întocmai așteptărilor tinerei generații, care acordă mai puțină importanță loialității față de companie și mai multă însemnătate faptului că sarcina pe care o are îi oferă o satisfacție pe termen lung.
Managementul talentelor se află în strânsă intercondiționare cu creativitatea, un concept care poate fi înțeles diferit, în funcție de vârstă, motivație, pregătire profesională, mediul înconjurător, așteptări, convingeri, cultură, educație etc.
În mediul profesional specific profesiilor de expert contabil și contabil autorizat este deja cunoscut faptul că PMM-urile pot contribui, prin creativitate, la ameliorarea indicatorilor de performanță înregistrați de clienții lor. De altfel, orice antreprenor așteaptă de la contabilul său cât mai multe idei creative care să îl ajute să își eficientizeze afacerea. Ne gândim în acest context la rolul contabilității de gestiune, dar și la diferitele metode și tehnici de diagnosticare a afacerii.
Sugestiile financiare oferite antreprenorilor pot fi însoțite și de anumite soluții care țin de resortul managementului resurselor umane. În general, oamenii fug de eșec, iar crearea unui mediu de lucru care să recunoască, să dezvolte și să valorizeze creativitatea constituie suportul unei compensări corecte, evitând situațiile care duc la frustrare sau la plictiseală și înlăturând barierele unei gândiri uzuale. Cum procesul creativ este asociat pozitiv cu bucuria, atmosfera de lucru plăcută antrenează conștiința și creativitatea în toate domeniile de activitate și la toate nivelurile.
BIBLIOGRAFIE
1. http://dexonline.ro
2. http://www.cariereonline.ro
3. http://www.radiolight.ro/info-profesional
4. http://www.tribunainvatamantului.ro
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național