Numărul angajaţilor care pot lucra de acasă variază în ţările din zona euro, iar criza determinată de pandemie poate accelera telemunca şi să reducă diferenţele digitale dintre ţările din Europa, dacă investesc mai mult în tehnologiile digitale, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres. Aceasta este una dintre concluziile unui articol privind impactul Covid-19 pe piaţa muncii din următorul buletin economic al Băncii Centrale Europene (BCE). Cota de angajaţi a căror muncă poate fi desfăşurată de acasă, în UE, depăşeşte 50% în regiuni din Belgia, Franţa, Luxemburg şi Suedia, dar este de numai 20% în unele regiuni din Spania, Grecia şi România, conform datelor BCE.

De asemenea, numărul angajaţilor care lucrează de acasă în mod regulat sau ocazional variază mult între regiuni.

Aceste diferenţe care existau înainte de pandemie demonstrează că „sunt diferite grade de pregătire pentru a implementa rapid telemunca drept modalitate de a combate pandemia în regiunile europene”, din cauza diferitelor norme sociale şi stigmatelor legate de munca de acasă, consideră economiştii BCE.

Pandemia a produs o deplasare a muncii de la birou la telemuncă.

Telemunca viza 33% dintre angajaţi în 2019, dar mai puţin de 10% dintre angajaţii cu posibilitatea de a lucra de acasă au afirmat că o făceau frecvent sau uneori, ceea ce reprezintă un procentaj de 3,3% dintre angajaţi.

„Acest lucru s-a schimbat odată cu pandemia şi perioadele de izolare, în timpul cărora peste o treime dintre europeni au început să lucreze de acasă”, se menţionează în articol.

În primele luni de la izbucnirea pandemiei, telemunca a fost un sprijin pentru anumite sectoare, în special în cazul lucrătorilor cu un nivel de educaţie mai ridicat.

Economiştii BCE estimează că „pandemia va accelera transformarea digitală în curs a economiei din zona euro, iar telemunca şi utilizarea tehnologiei digitale vor deveni mai importante”.

De asemenea, aceştia consideră că telemunca poate atenua costurile economice ale politicilor care obligă la izolare şi distanţare socială.

O mare parte dintre angajaţii care au lucrat de la distanţă în timpul pandemiei o făcuseră şi anterior

Joburile unde este posibilă telemunca vizează angajaţii din bănci, pe cei din domeniul IT şi comunicaţii şi o mare parte a managerilor şi experţilor.

Dar alte meserii presupun prezenţa la locul de muncă, precum cele de vânzători, angajaţi din domeniul curăţeniei sau din sănătate.

În 2019, locurile de muncă cu posibilitatea lucrului de la distanţă vizau 33% dintre angajaţi şi 46% din sursa de venit anuală în zona euro, ceea ce sugerează că telemunca este predominantă în cazul joburilor bine plătite, potrivit datelor BCE, mai scrie EFE.

În zona euro, ponderea angajaţilor care pot lucra de acasă este cea mai ridicată în sectorul IT&comunicaţii (83 %) şi cea mai scăzută în agricultură (7%), deşi aceste joburi din agricultură ce pot fi desfăşurate de acasă reprezintă aproape a cincea parte din toate veniturile din sectorul agricol.

Sectoarele unde mai mult de 40% dintre angajaţi pot lucra de la distanţă, precum educaţie, activităţi financiare, administraţie publică, sectorul imobiliar şi alte activităţi administrative reprezintă 30% din locurile de muncă totale din zona euro.

Restul de 70% se distribuie între sectoare unde telemunca este o opţiune pentru un procent de până la 25% dintre angajaţi.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)