Efectul de ecou pe „partitura” actualității economice
Numărul 31-32, 9-22 aug. 2023 » Comentariul ediției
În condițiile în care continuă controversele (și chiar se acutizează) pe tema preconizatelor măsuri fiscal-bugetare, se înregistrează semnale care exclud întreruperea creșterii economiei noastre naționale, creștere raportată la perspectivele pe întregul an 2023. În acest context, este de subliniat că, simultan cu analiza datelor oficiale, sondajele de opinie indică o percepție relativ optimistă în rândurile mediului de business. Această consonanță nu poate fi decât de bun augur, cunoscute fiind relațiile de tip cibernetic dintre componentele de ordin obiectiv și subiectiv în acțiunea practică, desfășurată în toate domeniile de activitate.
Studiile în curs de elaborare, în special cele care au la bază rezultatele din primul semestru, relevă o multitudine de factori cantitativi și calitativi, inclusiv în principala arie de activitate a profesioniștilor contabili, care indică unele tendințe pe termen scurt și mediu. Constatăm că – deși dețin aproximativ 55% din totalul cifrei de afaceri pe ansamblul economiei, întreprinderile mari, în număr de circa 2.000, nu au întâietatea în multe componente ale lumii afacerilor. Este suficient să ne referim la numărul de salariați, respectiv 2,5 milioane din IMM-uri, raportat la 1,4 milioane în întreprinderile mari pentru a ne da seama că întreprinderile mici și mijlocii ocupă un loc primordial în cele mai diverse evaluări la scară macro și microeconomică.
Potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), microîntreprinderile au, în medie, o cifră de afaceri anuală de până la 2 milioane de euro, întreprinderile mici de până la 10 milioane de euro și cele mijlocii de până la 50 de milioane de euro. Foarte interesantă este și statistica referitoare la numărul și ponderea IMM-urilor în materie de profitabilitate. În totalul profitului net pe întreaga economie, întreprinderile mici și mijlocii au o pondere de 62%. Este vorba despre un profit, în 2022, al IMM-urilor de nu mai puțin de 153 de miliarde de lei. Comparativ cu profitul total, de 97 miliarde de lei al întreprinderilor mari, vedem clar, de fapt și mai clar, un aspect esențial al existenței și rezultatelor IMM-urilor.
Pot fi prezentate și alte numeroase date care atestă deosebit de convingător că orice act de politică economică trebuie să ia în considerare, în cel mai înalt grad, modalitățile de menținere și de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii. Nu putem menționa toate aceste date, dar faptul că se înregistrează constant o creștere în jur de 10 procente a înmatriculărilor de IMM-uri, cu un spor corespunzător al locurilor de muncă, că aceste noi entități sunt profilate pe domenii care răspund, într-o tot mai mare măsură, cerințelor reale ale pieței, pledează în sprijinul ideii că avem de-a face cu o prioritate incontestabilă în materie de strategie și de tactică economico-socială la nivel național. Remarca vizează atât acțiunile sectorului public, cât și cele ale structurilor antreprenoriale private, respectiv asociații, fundații, consilii, comitete de sprijin, inclusiv cele care sunt sprijinite de capitalul străin, mai ales prin intermediul sistemului bancar.
În primă și ultimă instanță, este vorba despre bani, de la capitalul propriu al firmelor până la finanțări din surse diverse, cu accent pe fondurile europene nerambursabile, despre facilități fiscale, întrucât acestea nu sunt și nu trebuie să fie acte filantropice, ci instrumente de stimulare a unor procese și fenomene care sunt concordante cu interesele reale ale societății, atât din perspectivă actuală, cât mai ales pe termen lung, într-o viziune strategică.
Sunt, astfel, luate în vizor domeniile prioritare, precum cele legate de progresul științifico-tehnic, de resursele care, prin valorificarea lor superioară, aduc o cantitate tot mai mare de valoare adăugată, de fructificarea debușeelor potențiale pentru export, nu numai din spațiul Uniunii Europene, precum și de multe altele. În privința principalei modalități de realizare a unor asemenea obiective, există, practic, un consens general menit să promoveze digitalizarea pe o scară tot mai largă și în condiții de eficiență sporită.
Desigur, tema este vastă și comportă numeroase alte și alte comentarii. Ne limităm, deocamdată, la ceea ce am remarcat până acum, considerând că sunt concluzii preliminare la ceea ce interesează, cu adevărat, mediul de afaceri, profesioniștii contabili, toți concetățenii noștri.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național