În ultimele zile, s-au înmulțit comunicatele statistice referitoare la rezultatele activităților economico-sociale, pe luna septembrie și pe trei trimestre din anul în curs. În acest fel, este prefațată publicarea, la 14 noiembrie a.c., a comunicatului Institutului Național de Statistică (INS) privind evoluția produsului intern brut în intervalul ianuarie-septembrie 2019. Publicația noastră a adus sistematic la cunoștința celor interesați respectivele comunicate, așa că, în așteptarea semnalului amintit, se pot anticipa unele rezultate în diverse domenii ale vieții economico-sociale.

Cum este firesc, în centrul atenției publice se află componentele nivelului de trai, inclusiv măsura în care cererea solvabilă este acoperită de o ofertă adecvată, nu numai sortimental și cantitativ, ci și din perspectiva ratei inflației, calculată pe baza indicelui prețurilor de consum. Cu alte cuvinte, este vorba despre puterea de cumpărare, rezultată din evoluția simultană a veniturilor (îndeosebi a celor salariale) și dinamica prețurilor.

Nu este cazul să repetăm datele publicate până acum de INS referitoare la trei trimestre din 2019, însă, tendințele se cer identificate cu maximă atenție. Chiar dacă rata anuală a inflației s-a menținut la un nivel relativ ridicat, în comparație cu media pe Uniunea Europeană, evoluția veniturilor a marcat o incontestabilă creștere a puterii de cumpărare. Este suficient să se pună alături o rată anuală a inflației, de circa 3,5%, un spor al cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul de peste 7%, pentru a se confirma și reconfirma realitatea evocată. Sigur, trebuie neapărat să se țină seama și de inegalitățile sociale, însă, la nivelul de analiză supus acum atenției cititorilor, cele două dinamici indică o consolidare a puterii de cumpărare.

Toate aceste considerații și considerente sunt inspirate de două momente de actualitate, deși – dacă este să judecăm după criterii de valoare – nu sunt comparabile. Avem în vedere caracterul bilanțier din această perioadă (trei decenii de tranziție spre economia de piață funcțională) și, totodată, controversele de pe scena vieții publice, caracterizate prin moduri diferite de receptare și interpretare a datelor realității.

În acest context complicat și contradictoriu a fost publicată o informație care, din păcate, nu s-a bucurat, până acum, de interesul pe care îl merită, respectiv aderarea României la Standardul Special de Diseminare a Datelor – Plus promovat de Fondul Monetar Internațional.

Poate că simplul enunț nu spune prea multe, dar, înainte de a face strict necesarele precizări referitoare la acest Standard, apare limpede că orice pas spre alinierea la practicile internaționale performante reprezintă un semnificativ progres în procesele de integrare și globalizare.

În aceeași ordine de idei, este de reamintit că, în urmă cu trei decenii, odată cu înlăturarea sistemului social-politic și regimului totalitar, ieșeau la iveală numeroase fapte și date care atestau utilizarea statisticilor oficiale în scopul mistificării realităților. A fost nevoie de o dureroasă operațiune de curățare a întregului sistem de indicatori statistici de deformări, de malformații. În această operațiune complexă, s-au evidențiat și virtuțile profesioniștilor contabili. Cum bine se știe, trecerea la elaborarea conturilor naționale, fără de care era imposibilă cunoașterea realităților economico-sociale, a implicat direct acțiunea Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din țara noastră. Este un exemplu, din multe altele. Treptat, a crescut capacitatea statisticii oficiale românești de a „produce” date fiabile și tot mai cuprinzătoare în timp util. Ne-am integrat astfel și în trendul preocupărilor din ultimele două decenii ale Fondului Monetar Internațional, care a inițiat și aplicat sisteme de diseminare a datelor statistice tot mai eficiente. Standardul Special de Diseminare a Datelor – Plus a fost introdus în 2012, ca rezultat al generalizării celor mai valoroase experiențe din domeniul statisticii. Aderarea României la acest Standard constituie o recunoaștere, la scară mondială, a progreselor statisticii românești și, deopotrivă, în materie de promovare a unor metode de neînlocuit pentru strict necesarele comparații referitoare la evoluția economiilor statelor membre ale FMI. Îndeplinirea cerințelor care au permis această aderare reprezintă, așadar, un incontestabil succes. Îl consemnăm ca atare, cu o deplin justificată satisfacție.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)