Solicităm cititorilor o „derogare” de la modalitățile de tratare „tradițională” a rubricii de față, a temelor legate de corectitudinea exprimării în scris ori verbal. Considerăm oportun să semnalăm apariția unei cărți de incontestabil interes, și anume „Veghea asupra limbii române” de Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Istoric de profesie, academicianul Pop a considerat că este de datoria sa – ca, de altfel, a fiecărui concetățean – să susțină, cu toată convingerea, necesitatea respectării, fără excepție, indiferent de profesie, de preocupări, a regulilor celui mai important (de neînlocuit) mijloc de comunicare al nostru, al celor care trăim în spațiul mioritic, limba română… Înainte de toate, este interesantă trimiterea autorului la „Barometrul limbilor din lume”, elaborat, în 2017, de o echipă internațională de lingviști de top. În stabilirea ierarhiilor în materie, echipa a recurs la următoarele criterii: număr de vorbitori pe tot globul, număr de traduceri, cantitatea de informații pusă în circulație, premii literare internaționale, anvergura învățământului universitar, prestigiul limbii, răspândirea demografică. Potrivit acestor criterii, limba română se situează pe locul 15 într-o lume în care se vorbesc între șase și șapte mii de limbi și dialecte. Înaintea ei se află: engleza, franceza, spaniola, germana, rusa, italiana, portugheza, japoneza, olandeza, suedeza, mandarina, poloneza, ceha, croata. Locurile următoare limbii române sunt deținute de: sârbă, maghiară, coreeană, norvegiană, daneză, greacă, ebraică, catalană, finlandeză, turcă, armeană, slovacă, bulgară, slovenă, ucraineană etc.

Cu deplină îndreptățire, autorul deplânge pierderea unor expresii, remarcă păstrarea altora, respinge calchierea cuvintelor engleze, critică deformările provocate de ignoranță, atrage atenția asupra utilizării contraproductive a ortografiei fără diacritice, precum și a multor altor derapaje la care ne referim în fiecare ediție a publicației noastre, CECCAR BUSINESS MAGAZINE.

Acad. Ioan-Aurel Pop remarcă, între altele: „Nu există aproape nimeni pe lume care să poată exprima într-o limbă străină toate nuanțele pe care le poate spune în limba învățată de la mama”. De altfel, noțiunea de „limbă maternă” exprimă, cum nu se poate mai bine, forța, adevărul și trăinicia sentimentului de apartenență, respectiv identitatea fiecărui om din țara noastră, din lumea întreagă.

Credem că nu mai trebuie să insistăm asupra importanței, a utilității temelor abordate în cartea „Veghea asupra limbii române”. A valorifica tezaurul limbii noastre materne, așa cum se cuvine, inclusiv în exercitarea profesiei, reprezintă o șansă oferită de înaintași pe care nu avem dreptul s-o irosim. (T.B.)

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)