În contextul aniversării de anul acesta a Grădinii Botanice din București, Romfilatelia a introdus în circulație, la 3 martie a. c., emisiunea de mărci poștale cu tema 160 de ani de la inaugurarea Grădinii Botanice «Dimitrie Brândză» a Universității din București. Înființată ca instituție în anul 1860 de doctorul Carol Davila pe un teren de 7 ha, prin decretul semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Grădina Botanică din București a fost amenajată, începând cu 1884, sub conducerea profesorului doctor Dimitrie Brândză.

Medicul, naturalistul și botanistul român Dimitrie Brândză, împreună cu arhitectul peisagist Louis Fuchs, a realizat o amenajare complexă care includea serele, clădirea Institutului Botanic, toate amplasate într-un spațiu în care se realizau primele plantări de arbori și arbuști. Proiectul de amenajare și organizare a Grădinii Botanice din București a fost finalizat în anul 1891.

După mai multe distrugeri provocate de inundații (1892), de trupele germane cantonate în perimetrul ei în timpul Primului Război Mondial și de bombardamentele anglo-americane din aprilie 1944, Grădina Botanică din București a fost înscrisă într-un amplu proiect de reamenajare și modernizare. Începând cu anul 1954, Grădina Botanică a trecut sub conducerea Universității din București, sub a cărei supraveghere au început să se construiască noi sere, noul sediu al Institutului Botanic (1960), un Herbar General, un complex de sere de expoziție (1976), precum și Muzeul Botanic, reamenajat în 1978 într-o construcție ridicată în anul 1895. În anul 1994, Grădina Botanică din București a primit numele profesorului dr. Dimitrie Brândză.

Astăzi, Grădina Botanică din București reprezintă un important centru de conservare a diversității plantelor, de cercetare științifică și învățământ, precum și un veritabil centru de educație ecologică.

Emisiunea, alcătuită din patru mărci poștale și un plic prima zi, prezintă, într-o frumoasă paletă cromatică, plante reprezentative regăsite în patrimoniul acestei instituții emblematice pentru metropola bucureșteană.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 2,20 lei este ilustrată Magnolia – Magnolia liliiflora Desr. Cunoscută datorită florilor sale care amintesc de florile de crin, această specie are o înflorire spectaculoasă, mai ales când este plantată în spații însorite. Florile splendide, la exterior roz sau purpurii și la interior albe, au miros suav și pot atinge și 13 cm în diametru.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 2,70 lei este redată o specie de cactus denumită Mammillaria magnimamma Haw. Florile mici în formă de pâlnie, crem sau roz, cu linii roșcate pe mijloc, apar primăvara și uneori la sfârșitul verii. Specie foarte răspândită în centrul Mexicului, formează populații numeroase în zone stâncoase.

Laleaua sălbatică – Tulipa sylvestris subsp. australis (Link) Pamp. este ilustrată pe marca poștală cu valoarea nominală de 3,30 lei. Este o plantă extrem de delicată, ce își deschide corola doar când este soare. Florile sunt mici, de 2-3,5 cm lungime, slab mirositoare. Floarea deschisă are aspect de stea.

Marca poștală cu valoarea nominală de 20,50 lei prezintă grafic trandafirul denumit Rosa Hocus Pocus. Soi de trandafir pitic, minirosă a fost obținut în anul 2000 de către W. Kordes & Sons. Foarte apreciat pentru florile ușor parfumate, cu petale de culoare roșu închis spre vișiniu străbătute de striații galbene. Culoarea virează în alb odată cu maturarea florilor. Florile încep să se deschidă în mai-iunie, înflorirea prelungindu-se pe toată perioada de vară până toamna târziu.

(Sursa foto: www.romfilatelia.ro)