Peste 280.000 de breșe de securitate a datelor au fost înregistrate în Uniunea Europeană (UE), în intervalul mai 2018 - ianuarie 2021, relevă o analiză publicată, recent, de blogul din România al producătorului de soluții antivirus, Eset, citată de Agerpres. În același timp, în SUA, numărul încălcărilor normelor de securitate, în primele trei trimestre ale anului 2021, l-a depășit deja pe cel raportat în întregul an 2020, iar în Marea Britanie aproape două treimi dintre companiile mijlocii și mari au recunoscut că s-au confruntat cu o breșă de date în ultimul an.

„Breșele de date apar atunci când o parte terță neautorizată accesează informațiile private ale unei organizații. Adesea, aceste incidente implică furtul datelor cu caracter personal ale clienților și/sau angajaților. Un regulament strict în Europa, cunoscut sub numele de GDPR, a fost conceput pentru a forța organizațiile să îmbunătățească securitatea și manipularea acestor date. Pe lângă faptul că deschide ușa unor amenzi de mai multe milioane de dolari, legea impune și notificarea către autoritate a oricărei încălcări a confidențialității datelor, în termen de 72 de ore de la descoperirea incidentului. Ca rezultat, putem vorbi despre îmbunătățirea considerabilă a transparenței incidentelor de încălcare a datelor în rândul clienților și al publicului. Datele înregistrate în timp dezvăluie că acestea continuă să crească ca număr, în ciuda eforturilor depuse de autoritățile de reglementare din UE. În SUA, numărul încălcărilor din primele trei trimestre ale anului 2021 l-a depășit pe cel pentru întregul an 2020, indicând un an record. În Marea Britanie, aproape două treimi dintre companiile mijlocii și mari au recunoscut că s-au confruntat cu o breșă de date în ultimul an. În UE, au existat peste 280.000 de incidente de breșe personale între mai 2018 și ianuarie 2021”, se menționează în analiza de specialitate.

Experții în securitate cibernetică susțin, însă, că primirea unei scrisori sau a unui e-mail prin care se notifică o breșă care a afectat datele personale ale utilizatorului, „nu înseamnă că situația este tragică”. În acest sens, specialiștii recomandă tratarea acestei probleme cu calm. „O reacție bruscă ar putea ajunge să înrăutățească lucrurile în mod inutil. Așa că nu vă închideți imediat conturile online și/sau anulați toate cardurile. În schimb, respirați adânc și fiți atent la ceea ce s-a întâmplat. Citiți detaliile incidentului până când au sens și înțelegeți ce date au fost furate și care sunt implicațiile acestui furt. De asemenea, merită să păstrați scrisoarea/e-mailul în cazul în care trebuie să demonstrați pe viitor că încălcarea nu s-a petrecut din vina dvs. De asemenea, este nevoie să vă asigurați că notificarea este cu adevărat legitimă și se recomandă contactarea organizației al cărei nume este utilizat ca subiect, folosind site-ul său oficial sau conturile de social media”, notează sursa citată.

Un alt aspect important de care trebuie să se țină cont este acordarea unei atenții sporite fraudelor ulterioare. „Lumea subterană a criminalității cibernetice este o mașinărie bine unsă. Hackerii responsabili pentru încălcarea datelor sunt hotărâți, în primul rând, să le vândă apoi pe site-uri infracționale specializate, ascunse pe dark web. Escrocii încearcă să ajungă la victime cu mesaje de phishing menite să sustragă de la ei informații suplimentare, cum ar fi datele de conectare și detaliile cardurilor, pe care le pot apoi monetiza. De aceea, trebuie să fiți atent la orice corespondență cu aspect oficial, care apare ulterior unei breșe de date. Poate fi deghizată pentru a părea că provine din partea companiei- victimă sau de la o altă sursă. Indiciile cele mai importante ale e-mailurilor de tip phishing sunt greșelile gramaticale și de ortografie, adresele de e-mail ale expeditorului care diferă de cele ale companiei și crearea unui sentiment de urgență, pentru a vă păcăli să acționați fără să aveți timp de gândire”, explică specialiștii,

Alte metode la îndemână vizează: schimbarea parolelor, verificarea conturilor bancare și a altor conturi online, anularea sau „înghețarea” cardurilor afectate și a liniilor de credit asociate și, nu în ultimul rând, solicitarea de compensații.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)