Estonia și România, țările UE cel mai puțin dependente de importurile de energie
Numărul 6, 16-22 feb. 2022 » Lumea în care trăim
Uniunea Europeană a importat 57,5% din energia pe care a consumat-o în anul 2020, în scădere cu aproape 3 puncte procentuale (pp) comparativ cu 2019, iar România este una din țările membre cel mai puțin dependente de importurile de energie, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Rata de dependență de importurile de energie variază între peste 90% în Malta, Cipru și Luxemburg și până la 10,52% în Estonia și 28,20% în România. Însă, în timp ce în Estonia rata de dependență de importurile de energie s-a dublat în decurs de un an, de la 4,83% în 2019, până la 10,52% în 2020, în România a scăzut cu 3 pp comparativ cu 2019.
Eurostat precizează că la nivelul UE reducerea dependenței de importurile de energie este rezultatul unui declin cu 12,6% al importurilor de energie, precum și al reducerii producției de energie primară, schimbări care au avut legătură cu cererea limitată în contextul restricțiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 și al crize economice care a urmat.
Cele mai importante surse de combustibil din mixul energetic al UE în 2020, petrolul și produsele petroliere (34,5% din total) și gazele naturale (23,7% din total) sunt în mare parte importate. Rata de dependență de import în cazul țițeiului brut a fost cea mai mare din toate tipurile de combustibil și a scăzut doar ușor de la 96,8% în 2019 până la 96,2% în 2020. Gazele naturale, un combustibil importat pentru producția de electricitate și încălzire în UE, au a doua cea mai ridicată rată de dependență de import, 83,6% în 2020, în scădere cu 6 pp față de situația din 2019.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice