Incertitudinea indusă de tulpina Omicron va reduce creșterea Produsului Intern Brut (PIB) în economiile avansate cu 0,3 puncte procentuale (pp), în primul trimestru al acestui an, și va duce la majorarea perturbărilor în ceea ce privește forța de muncă și comerțul global, sunt de părere analiștii Euler Hermes, într-o analiză citată de Agerpres. În acest context, economiile avansate vor continua să genereze mai mult de jumătate din creșterea PIB-ului global (cu +2,2 pp în 2022 și +1,6 pp în 2023), în timp ce piețele emergente vor rămâne în urmă, pentru prima dată de la criza financiară globală. Astfel, prognoza analiștilor privind PIB-ul pentru anul 2022 rămâne neschimbată, zona euro și SUA înregistrând creșteri de 4,1%, respectiv de 3,9%.

În ceea ce privește rata de creștere a Chinei, aceasta va ajunge la un plus de 5,2%, în acest an, însă va avea contribuția cea mai mică la creșterea PIB-ului global din 2015, cu excepția anului 2020, când contribuția a fost de doar 0,9 pp.

De asemenea, analiștii Euler Hermes se așteaptă ca PIB-ul real din țările emergente ale Europei să crească, în 2022, cu 3,3% și cu 3,4%, în 2023, după un salt de 5,6%, în 2021. „Valul patru al crizei generate de virusul SARS-CoV-2 a lovit Europa în trimestrul patru și continuă încă în Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația, Polonia, Turcia și Rusia. Cu toate acestea, măsurile de prevenție și protecție împotriva Covid-19 rămân moderate, fiind mai puțin stricte decât în timpul valurilor anterioare”, notează specialiștii.

Potrivit sursei citate, în cazul inflației, aceasta este de așteptat să atingă vârful în primul trimestru din 2022, iar leul românesc și forintul maghiar ar putea fi afectate parțial de practicile restrictive ale băncilor naționale. „Sprijinul politic va fi eliminat treptat, deși economiile care înregistrează datorii moderate (de exemplu Cehia, Polonia, Slovacia, Rusia) pot continua, dacă și după cum este necesar. Forintul maghiar și zlotul polonez au fost monedele care au scăzut cel mai mult față de euro, fiind afectate de tensiunile din relația cu UE. Cu toate acestea, curbele forward indică deprecieri timide în 2022, care ar putea fi mai mari în Ungaria și România decât în Polonia și Cehia. În ansamblu, băncile centrale au fost proactive în creșterea ratelor dobânzilor și combaterea inflației. În același timp, membrii UE vor beneficia de finanțare NGEU, cu un impact de +0,25 pp asupra creșterii anuale a PIB-ului real în perioada 2022-2023. În Europa emergentă, majoritatea țărilor vor înregistra excedente de cont curent sau deficite mici, cu excepția României”, se menționează în analiza Euler Hermes.

În viziunea lui Mihai Chipirliu, CFA risk director la Euler Hermes România, în ultimele luni din 2021, economia a recuperat din avântul pierdut în trimestrul anterior, revenind spre o creștere anuală a PIB-ului de aproximativ 7%, în linie cu prognozele anterioare. Cu toate acestea, analistul cataloghează drept „surprinzătoare” inflația care a apărut brusc.

În ceea ce privește comerțul global, previziunile sunt că acesta va fi perturbat de blocajele forței de muncă și ale lanțului de aprovizionare, amplificate de Omicron, și va înregistra un volum în creștere cu 5,4% în 2022, respectiv cu 4,0% în 2023.

În ciuda puterii reale de cumpărare negative, economiile în exces ale gospodăriilor vor continua să susțină consumul în perioada 2022 - 2023, în special în Europa. În fața noilor focare și variante Covid-19, cererea reținută care s-a transformat în consum suplimentar a atins 20 de miliarde euro în Italia (+1,2 pp din PIB) și 5,4 miliarde euro în Țările de Jos (+0,8 pp din PIB) în 2021. În Franța, Belgia și Germania, ridicarea restricțiilor în timpul verii a sporit PIB-ul cu aproximativ 0,5 pp. În timp ce rata de economisire a atins nivelul de dinaintea crizei în SUA, la sfârșitul anului 2021, aceasta rămâne cu 6 pp peste rata de 19% din UE”, precizează compania.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)