Eurobarometru: 86% dintre cetățenii UE consideră că influența generală exercitată de știință și tehnologie este pozitivă
Numărul 36, 28 sept. - 5 oct. 2021 » Lumea în care trăim
Un nou sondaj Eurobarometru privind „cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”, publicat zilele trecute de Comisia Europeană (CE), arată că 9 din 10 cetățeni ai UE (86%) consideră că influența generală exercitată de știință și tehnologie este pozitivă. „Ei se așteaptă ca o serie de tehnologii aflate în curs de dezvoltare să aibă un efect pozitiv asupra modului nostru de viață în următorii 20 de ani: în special, energia solară (92%), vaccinurile și combaterea bolilor infecțioase (86%) și inteligența artificială (61%)”, se menționează într-un comunicat al Executivului comunitar. În plus, rezultatele relevă un nivel ridicat de interes pentru știință și tehnologie (82%) și dorința cetățenilor de a afla mai multe despre acestea în locuri precum primării, muzee și biblioteci (54%). În multe domenii, interesul, așteptările și angajamentul cetățenilor UE față de știință și tehnologie au crescut în ultimii ani. Atunci când sunt întrebați în ce domenii cercetarea și inovarea pot aduce o schimbare, respondenții menționează cel mai adesea medicina și asistența medicală, precum și lupta împotriva schimbărilor climatice. Aceste rezultate sunt în concordanță cu interesul din ce în ce mai mare față de noile descoperiri medicale, care a crescut de la 82% la 86% din 2010 până în prezent.
Sondajul Eurobarometru evidențiază, de asemenea, provocările pentru cercetare și inovare. Mulți cetățeni ai UE consideră că știința și tehnologia contribuie în principal la îmbunătățirea calității vieții celor care au deja o situație privilegiată (57%) și nu acordă suficientă atenție diferențelor dintre nevoile femeilor și cele ale bărbaților (23%). Mai mult de jumătate dintre aceștia consideră că cercetătorii din China (58%), SUA (57%) și Japonia (54%) sunt înaintea cercetătorilor din UE în ceea ce privește realizarea de descoperiri științifice. Nivelurile de cunoștințe științifice indică, de asemenea, diferențe mari între diferitele părți ale societății.
Cetățenii UE au o opinie pozitivă privind oamenii de știință și caracteristicile lor definitorii, cum ar fi inteligența (89%), credibilitatea (68%) și disponibilitatea de a colabora (66%). Peste două treimi (68%) consideră că oamenii de știință ar trebui să intervină în dezbaterile politice pentru a se asigura că deciziile țin seama de probele științifice.
Pentru majoritatea cetățenilor UE, principala sursă de informare cu privire la evoluțiile din domeniul științei și tehnologiei este televiziunea (63%), urmată de rețelele sociale online și bloguri (29%) și de publicațiile online sau tipărite (24%). Marea majoritate (85%) consideră că interesul tinerilor față de știință este esențial pentru un viitor prosper. În plus, majoritatea consideră că implicarea nespecialiștilor în cercetare și inovare garantează că știința și tehnologia răspund nevoilor și valorilor societății (61%).
Aproape trei sferturi (72%) dintre respondenți consideră că guvernele ar trebui să se asigure că noile tehnologii aduc beneficii tuturor, iar peste trei sferturi (79%) cred că guvernele ar trebui să implice întreprinderile private în combaterea schimbărilor climatice.
Noul sondaj Eurobarometru este cel mai mare sondaj efectuat până în prezent privind știința și tehnologia din punctul de vedere al numărului de participanți (37.103 respondenți) și al țărilor care au făcut obiectul sondajului (38 de țări, inclusiv state membre ale UE, țări implicate în procesul de aderare la UE, state din Asociația Europeană a Liberului Schimb– AELS și Regatul Unit).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național