Eurobarometru: 58% dintre români au încredere în UE, față de 49%, media europeană
Numărul 16-17, 28 apr.-11 mai 2021 » Lumea în care trăim
Atitudinea cetățenilor europeni față de UE rămâne pozitivă în contextul pandemiei de COVID-19, care ne afectează tuturor viața de zi cu zi de mai bine de un an, relevă cel mai recent sondaj Eurobarometru standard realizat în februarie-martie 2021, prezentat de Comisia Europeană (CE). „Imaginea UE și încrederea în UE s-au ameliorat, atingând nivelul lor cel mai înalt de mai bine de zece ani”, se menționează într-un comunicat al Executivului comunitar.
Cetățenii europeni identifică sănătatea și situația economică ca fiind principalele două preocupări atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Sondajul indică, de asemenea, o creștere a îngrijorării cu privire la situația actuală a economiilor naționale: 69% dintre europeni consideră că situația este în prezent „proastă”, iar 61% se tem că economia țării lor se va redresa în urma impactului pandemiei abia „în 2023 sau mai târziu”.
♦ Încrederea și imaginea UE. 36% dintre europeni au încredere în guvernele naționale
Aproape jumătate dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană (49%), ceea ce reprezintă o creștere de 6 puncte procentuale (pp) față de sondajul Eurobarometru standard din vara anului 2020. Este cel mai înalt nivel înregistrat din primăvara anului 2008. Încrederea în guvernele naționale (36%) și în parlamentele naționale (35%) a pierdut teren, deși ambele rămân la un nivel mai ridicat decât în toamna anului 2019.
În privința României 58% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă o creștere cu 4 pp față de sondajul Eurobarometru standard din vara anului 2020.
În 20 de state membre, majoritatea respondenților afirmă că au încredere în UE, cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate în Portugalia (78%) și Irlanda (74%).
Imaginea pozitivă a UE (46%) a atins nivelul cel mai înalt din toamna anului 2009, înregistrând o creștere de 6 pp față de vara anului 2020. Mai puține persoane au o imagine neutră despre UE (38%, -2 pp), în timp ce 15% (-4 pp) au o imagine negativă despre UE. Majoritatea respondenților au o imagine pozitivă despre UE în 25 de state membre ale UE (față de 13 în vara anului 2020), procentele cele mai ridicate fiind înregistrate în Portugalia (76%) și Irlanda (75%).
♦ Principalele preocupări la nivelul UE și la nivel național. Sănătatea, cea mai importantă problemă
Aproape patru cetățeni ai UE din zece consideră că cea mai importantă problemă cu care se confruntă în prezent UE este sănătatea: 38% dintre respondenți menționează acum acest aspect, o creștere semnificativă cu 16 pp față de vara anului 2020. Sănătatea ocupă primul loc, în fața situației economice (35%, procentaj neschimbat), situația finanțelor publice ale statelor membre ocupând acum locul al treilea (21%, -2 pp). Mediul și schimbările climatice ocupă acum locul al patrulea (20%, procentaj neschimbat), în timp ce imigrația, pentru prima dată din toamna anului 2014, cu un procentaj de 18% (-5 pp), nu se mai numără printre principalele trei preocupări. Șomajul se află pe locul al șaselea, fiind menționat de 15% dintre respondenți (-2 pp).
În ceea ce privește principalele preocupări la nivel național, sănătatea este, de asemenea, percepută ca fiind cea mai importantă chestiune (44%), în creștere cu 13 pp față de vara anului 2020. Situația economică ocupă a doua poziție, fiind menționată de o treime dintre europeni (33%, procentaj neschimbat), în timp ce un sfert dintre aceștia menționează șomajul (25%, -3 pp).
♦ Situația economică și moneda euro. Percepțiile pozitive asupra situației actuale a economiei naționale variază foarte mult între statele membre
Percepția cu privire la economia națională a continuat să se deterioreze: doar 29% dintre cetățenii UE consideră în prezent că situația este „bună” (-5 pp față de vara anului 2020, -18 pp față de toamna anului 2019), cel mai scăzut nivel pentru acest indicator din primăvara anului 2013. Proporția europenilor care consideră că această situație este „proastă” a câștigat teren în mod corespunzător (69%, +5 pp).
Percepțiile pozitive asupra situației actuale a economiei naționale variază foarte mult între statele membre ale UE, de la 86% în Luxemburg până la 7% în Italia.
Sprijinul pentru moneda euro rămâne foarte ridicat: 79% (+4) dintre cetățenii din zona euro sunt în favoarea monedei euro, cel mai înalt nivel din 2004, cifrele variind de la 95% în Portugalia la 70% în Franța și Austria. În ansamblu, în Uniunea Europeană, șapte din zece europeni sprijină moneda euro (70%, +3 pp), cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.
♦ Pandemia de COVID-19. 61% dintre europeni consideră că economia țării lor se va redresa în urma impactului pandemiei în 2023 sau mai târziu
43% dintre europeni sunt mulțumiți de măsurile luate până în prezent de guvernele naționale pentru combaterea pandemiei (-19 pp față de vara trecută), în timp ce 56% sunt nemulțumiți (+19 pp). Același procentaj din rândul cetățenilor europeni sunt mulțumiți de măsurile luate de UE (43%, -2 pp), în timp ce 49% sunt nemulțumiți (+5 pp). Cu toate acestea, 59% au încredere că UE va lua deciziile corecte în viitor în ceea ce privește răspunsul său la pandemie.
Peste șase europeni din zece (61%) consideră că economia țării lor se va redresa în urma impactului pandemiei de COVID-19 în 2023 sau mai târziu. Mai puțin de un sfert consideră că redresarea va avea loc în 2022 (23%) și doar 5% cred că redresarea va avea lor anul acesta, în 2021. Aproape unul din zece europeni se teme că economia țării sale nu se va redresa niciodată în urma impactului pandemiei (8%).
Majoritatea europenilor consideră că planul de redresare al UE în valoare de 750 miliarde euro, NextGenerationEU, este un instrument eficace pentru a face față efectelor economice ale pandemiei (55%). Aproape patru din zece consideră că nu este eficace (38%).
Începând cu vara anului 2020, experiența personală a europenilor în ceea ce privește măsurile de combatere a pandemiei, cum ar fi izolarea, s-a deteriorat: majoritatea cetățenilor UE consideră acum că a fost greu să facă față acestei experiențe (40%, +8 pp față de vara anului 2020), în timp ce mai puțin de trei din zece afirmă că a fost ușor (29%, -9 pp). Proporția celor care afirmă că le-a fost deopotrivă de ușor și de greu a rămas aproape neschimbată, situându-se la 31% (+1 pp).
♦ Vaccinarea împotriva COVID-19. Doar 12% dintre europeni afirmă că nu se vor vaccina niciodată
45% dintre europeni au răspuns că ar dori să fie vaccinați cât mai curând posibil - sau fuseseră deja vaccinați în momentul efectuării sondajului, iar 20% ar dori să facă acest lucru în 2021. 21% ar prefera să fie vaccinați mai târziu. Doar 12% afirmă că nu se vor vaccina niciodată, iar 2% „nu știu”.
În 21 de țări, majoritatea respondenților ar dori să fie vaccinați cât mai curând posibil sau au fost deja vaccinați, procentajele cele mai ridicate înregistrându-se în Irlanda (74%), Danemarca (73%) și Suedia (71%). Pe de altă parte, mai puțin de un respondent din cinci intenționează să se vaccineze cât mai curând posibil în Bulgaria (19%) și Cipru (16%).
Sondajul „Eurobarometru standard (EB 94) – iarna 2020-2021” a fost realizat în perioada 12 februarie – 18 martie 2021 în cele 27 de state membre ale UE și în 12 țări sau teritorii (cinci țări candidate – Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Turcia –, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Norvegia, Elveția, Regatul Unit, precum și comunitatea cipriotă turcă din acea parte a țării care nu este controlată de guvernul Republicii Cipru și Kosovo). În perioada 12 februarie - 11 martie 2021, au fost realizate 27 409 interviuri în statele membre ale UE-27.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național