Eurostat: 72,1% dintre companiile din România au un nivel extrem de scăzut al indicelui intensității digitale
Numărul 35, 4-10 sep. 2024 » Conectarea la era digitală
Ponderea cea mai mare a companiilor care, în 2023, au atins un nivel extrem de ridicat al indicelui intensității digitale (DII) s-a înregistrat în Finlanda (13%), urmată de Malta (11,4%) și Țările de Jos (11%), în timp ce România și Bulgaria erau pe ultimele locuri în UE, în condițiile în care majoritatea întreprinderilor aveau un nivel extrem de scăzut al acestui indice (72,1% și, respectiv, 70,6%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Anul trecut, 59% dintre companiile din UE au atins cel puțin un nivel de bază al intensității digitale, ceea ce presupune folosirea a minimum 4 din 12 tehnologii digitale selectate, cum ar fi inteligența artificială - AI sau vânzări prin comerțul electronic care să reprezinte cel puțin 1% din cifra totală de afaceri. Un nivel de bază include afacerile cu un indice al intensității digitale scăzut, ridicat și extrem de ridicat, excluzând nivelul extrem de scăzut.
În cazul IMM-urilor din UE, 58% au atins un nivel de bază al intensității digitale, față de 91% în cazul marilor companii.
Cu toate acestea, doar 4,4% dintre IMM-urile din UE au un nivel extrem de ridicat al intensității digitale, în timp ce 19,6% au unul ridicat. Majoritatea IMM-urilor din UE înregistrează un nivel scăzut al intensității digitale (33,8%) sau extrem de scăzut (42,3%).
Conform acestor date, anul trecut, IMM-urile din UE erau la o distanță de 32 de puncte procentuale față de ținta ambițioasă prevăzută în strategia digitală pentru 2030. Obiectivul UE este ca peste 90% dintre IMM-uri să ajungă cel puțin la un nivel de bază al intensității digitale până în 2030.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice