Eurostat: Bruxelles-ul este capitala cu populaţia cea mai tânără din UE
Numărul 42, 5-11 nov. 2019 » Roza vânturilor
În Uniunea Europeană, rata de dependenţă de vârsta tânără se situa la 35% în 2017 (în medie, există o persoană tânără, de 19 ani sau mai puţin, la trei persoane de vârstă activă), iar aproximativ două treimi din cele 19 oraşe cu cea mai scăzută rată (sub 25%) erau în România şi Germania, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Rata de dependenţă de vârsta tânără în oraşe era sub media UE (35%) în Germania, Cipru (date din 2011), Lituania, Luxemburg (date din 2011), Malta, Austria, Polonia (date din 2014), România, Slovenia (date din 2016) şi Slovacia.
Rata dependenţei de vârstnici este mai redusă (33%), reprezentând procentajul de persoane vârstnice (de 65 de ani sau mai mult) comparativ cu persoanele de vârstă activă.
La nivelul oraşelor, Bruxelles-ul este cea mai tânără capitală din UE (cu o rată de dependenţă de vârsta tânără de peste 40%), urmat de Paris şi Dublin (39%). În contrast, Lisabona, cu o rată a dependenţei de vârstnici de peste 41%, este capitala cu cei mai în vârstă cetăţeni, înaintea Romei (36%) şi a capitalei Maltei, Valletta (34%).
În UE, cea mai ridicată rată de dependenţă de vârsta tânără se întâlneşte în oraşe din Franţa şi Marea Britanie.
Majoritatea oraşelor din UE care aveau în 2017 o rată a dependenţei de vârstnici de 45% sau mai mult erau în Italia (12 oraşe) şi Germania (opt oraşe).
În 2017, existau în UE 57 de oraşe cu o rată a dependenţei de vârstnici de sub 20%, cea mai redusă fiind în două oraşe din apropiere de Madrid: Rivas-Vaciamadrid (10%) şi Valdemoro (14%).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național