Eurostat: Costul orar cu forța de muncă a crescut cu 5,6% în România și cu 1,7% în UE, în primul trimestru
Telex » Știri 17 iunie 2021
Costul orar cu forța de muncă în întreaga economie a crescut cu 1,5% în zona euro și cu 1,7% în UE, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a lui 2020, în rândul statelor membre cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Lituania (12%), Slovenia (11,1%), Portugalia (7%), Polonia și Grecia (ambele cu 5,8%) și România (5,6%), potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.
Costul orar cu forța de muncă cuprinde costurile cu salariile și costurile non-salariale, precum contribuțiile sociale plătite de angajatori. În România, costurile salariale au înregistrat o creștere anuală de 5,6% în primul trimestru al acestui an, iar costurile non-salariale au consemnat o creștere anuală de 5%. Avansul costurilor cu forța de muncă în țara noastră s-a produs în principal pe fondul creșterii cu 6,6% a costului orar al forței de muncă în sectorul de non-business, la care se adaugă o creștere cu 5,2% a costului orar al forței de muncă în sectorul de business, în ambele cazuri fiind vorba de sporuri mult peste media europeană, 2,3% respectiv 1,4%. Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forța de muncă a crescut cu 5,5% în industrie și în sectorul serviciilor și cu 1,8% în construcții.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică