Eurostat: Numărul cercetătorilor a crescut în statele membre ale UE, în ultimul deceniu, cu excepția României
Numărul 1, 12-18 ian. 2022 » Lumea în care trăim
Numărul cercetătorilor în Uniunea Europeană angajați cu normă întreagă (FTE) a crescut în ultimii ani, în 2020 ajungând la 1,89 milioane, cu 546.000 mai mulți decât în 2010, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În perioada 2010 - 2020, numărul cercetătorilor aproape s-a dublat în Grecia și Ungaria, totalizând 41.800 și, respectiv, 42.000 anul trecut. Tendința este similară în Polonia, unde erau 124.400 cercetători în 2020, cu 59.900 mai mulți decât în 2010. Rate de creștere relativ ridicate s-au înregistrat și în Olanda (89%), Malta (69%), Cipru (67%) și Irlanda (66%), în timp ce singurul stat membru care a raportat o scădere (7%) a numărului cercetătorilor a fost România.
În UE, cei mai mulți cercetători lucrau anul trecut în sectorul întreprinderilor (55%), educație superioară (33%) și sectorul guvernamental (11%).
În restul lumii, numărul cercetătorilor în China (excluzând Hong Kong) a ajuns la 2,11 milioane în 2019, pe locul doi fiind Statele Unite, cu 1,55 milioane de cercetători (datele din 2018), sub numărul total de cercetători din UE, în 2020.
În perioada 2010 - 2019, numărul cercetătorilor în Turcia a crescut de peste două ori, ajungând la 135.500. Și Coreea de Sud a înregistrat o creștere rapidă a numărului cercetătorilor (63%), până la 430.700. Tendința de creștere rapidă se constată și în China (74%, datele din 2019). În Statele Unite, rata de creștere a fost de 30% (datele din 2018), mai redusă decât în UE, unde numărul cercetătorilor a crescut 41%.
În contrast, în perioada 2010 – 2019, numărul cercetătorilor a scăzut cu 9% în Rusia și a urcat cu 4% în Japonia.
Alte date recente ale Eurostat arată că statele membre ale Uniunii Europene (UE) au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (R&D) în 2020, echivalentul a 2,3% din PIB, pe ultimul loc în rândul acestor țări fiind România, care anul trecut a alocat pentru acest domeniu doar 0,47% din PIB. În timp ce Belgia și Suedia au alocat, anul trecut, 3,5% din PIB pentru cercetare, urmate de Austria (3,2%) și Germania (3,1%), un număr de șase state membre alocă mai puțin de 1% din PIB pentru cercetare și dezvoltare: Cipru, Bulgaria și Slovacia (toate cu aproximativ 0,9% din PIB), Malta și Letonia (ambele cu 0,7% din PIB) și România (0,47% din PIB).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice