Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în şapte state membre ale Uniunii Europene: Bulgaria (32,5%), România (31,2%), Grecia (30%), Italia şi Letonia (ambele cu 27,3%, pentru Italia datele sunt din 2018), Lituania (26,3%) şi Spania (25,3%), arată datele prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (12,5%), Slovenia (14,4%), Finlanda (15,6%), Danemarca (16,3%), Slovacia (16,4%), Olanda (16,5%) şi Austria (16,9%).

În cele 27 de state din Uniunea Europeană, 21,1% din populaţie – echivalentul a 92,4 milioane de persoane – era supusă în 2019 riscului de sărăcie şi excluziune socială, în scădere uşoară faţă de nivelul din 2018 (21,6%).

Datele privind riscul de sărăcie şi excluziune socială în 2019, cu un an înainte ca statele membre UE să introducă măsuri pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), vor fi folosite ca indicatori de referinţă pentru analizarea impactului economic şi social al pandemiei în 2020, precizează Eurostat.

Anul trecut, 16,5% din populaţia UE era supusă riscului de sărăcie după transferurile sociale (sărăcia veniturilor), în scădere de la 16,8% în 2018.

În rândul statelor membre ale UE, mai mult una din cinci persoane era supusă riscului de sărăcie în: România (23,8%), Letonia (22,9%), Bulgaria (22,6%), Estonia (21,7%), Spania (20,7%), Lituania (20,6%) şi Italia (20,3%, datele sunt din 2018). Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (10,1%), Finlanda (11,6%), Slovacia (11,9%), Slovenia (12%), Ungaria (12,3%), Danemarca (12,5%), Olanda (13,2%), Austria (13,3%) şi Franţa (13,6%).

De asemenea, 5,6% din populaţia UE era într-o stare materială extrem de precară în 2019, ceea ce înseamnă condiţii de trai sever afectate de lipsa resurselor, nu-şi putea plăti facturile, nu putea păstra locuinţa încălzită adecvat sau nu-şi putea lua o săptămână de vacanţă departe de casă. Acest procentaj a scăzut faţă de 2018 (6,1%).

În 2019, ponderea celor care erau într-o stare materială extrem de precară a variat semnificativ în rândul statelor UE, de la 19,9% în Bulgaria, 16,2% în Grecia şi 14,5% în România la mai puţin de 3% în Luxemburg (1,3%), Suedia (1,8%), Finlanda (2,4%), Olanda (2,5%), Danemarca, Germania, Austria şi Slovenia (toate cu 2,6%) şi Cehia (2,7%).

Anul trecut, 8,5% din populaţia UE cu vârsta sub 60 de ani trăia în gospodării în care adulţii lucrau mai puţin de 20% din potenţialul lor total de muncă din timpul anului precedent. Acest procentaj a scăzut faţă de 2018 (8,8%).

Grecia (13,8%), Irlanda (13%, datele din 2018), Belgia (12,4%), Italia (11,3%, datele din 2018), Spania (10,8%), Finlanda (9,7%), Bulgaria şi Danemarca (ambele cu 9,3%), Croaţia şi Olanda (ambele cu 9,2%) aveau cele mai ridicat ponderi ale cetăţenilor care trăiau în gospodării cu intensitate de lucru scăzută, iar Cehia (4,2%), Polonia (4,7%), Malta (4,9%), Ungaria (5%), Slovenia (5,2%) şi Estonia (5,4%) aveau cele mai reduse ponderi.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)