Eurostat: Românii fac, în medie, 27 de minute până la locul de muncă
Numărul 42, 27 oct. - 2 nov. 2020 » Roza vânturilor
Persoanele ocupate din Uniunea Europeană au făcut, în medie, 25 de minute de acasă şi până la locul de muncă în anul 2019, românii fiind aproape de media din UE, cu o durată medie a navetei de 27 de minute, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Ţările unde naveta de acasă la locul de muncă durează cel mai puţin sunt Cipru (19 de minute), Grecia (20 de minute), Italia şi Portugalia (ambele cu 21 de minute). La polul opus sunt Letonia, unde persoanele ocupate fac zilnic o navetă de 33 de minute, urmate de Ungaria şi Luxemburg, ambele cu 29 de minute.
În cea mai mare parte a statelor membre (17 ţări, printre care şi România) durata medie a navetei de acasă la locul de muncă este cuprinsă între 24 şi 28 de minute.
La nivelul Uniunii Europene, mai mult de jumătate (61,3%) din persoanele ocupate făceau zilnic mai puţin de 30 de minute de acasă până la locul de muncă. În schimb, una din patru (26,3%) călătorea între 30 şi 59 de minute până la locul de muncă şi mai puţin de una din zece (8,1%) făcea naveta cel puţin 60 de minute până la locul de muncă. Doar 4,3% dintre cei angajaţi în UE nu trebuiau să călătorească deloc pentru a ajunge la muncă.
În majoritatea ţărilor pentru care sunt disponibile date arată că femeile care trăiesc singure fără copii au o durată medie a navetei mai mare decât femeile singure cu copii în gospodărie. Cele mai pronunţate exemple au fost înregistrate în Croaţia (26 versus 17 minute), Germania (26 versus 22 minute), Letonia (31 versus 27 minute) şi Grecia (22 versus 18 minute). O situaţie similară pentru bărbaţii singuri există doar în şase state membre: Letonia, Ungaria, Olanda, Cehia, România şi Spania.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice