Eurostat: UE a importat 58% din necesarul său de energie
Numărul 12, 30 mar. - 5 apr. 2022 » Breviar statistic
Uniunea Europeană a importat, în 2020, 58% din energia pe care a consumat-o, deoarece propria sa producție a satisfăcut doar 42% din necesar, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Mixul energetic al UE în 2020 s-a compus din petrol și produse petroliere (35%), gaze naturale (24%), energie regenerabilă (17%), energie nucleară (13%) și combustibili fosili solizi (11%).
Rusia este furnizorul cheie al UE de gaze naturale, petrol și cărbune, care sunt principalele produse energetice din mixul energetic al blocului comunitar.
În 2020, importurile din Rusia au acoperit 24% din necesarul de energie al UE.
Gazele naturale, folosite pentru producția de electricitate și pentru încălzire în UE, au fost combustibilul cu cea mai mare expunere la importurile din Rusia. În 2020, UE a primit de la acest furnizor 46% din importurile sale de gaze naturale, satisfăcând 41% din energia brută disponibilă derivată din gaze naturale.
Țițeiul, esențial pentru producția de combustibili utilizați în transportul rutier și pentru industria petrochimică, a fost produsul cu a doua cea mai mare expunere la importurile din Rusia. În 2020, UE a primit de la acest furnizor 26% din importurile sale de țiței, satisfăcând 37% din necesarul de energie al UE.
În cele din urmă, combustibili fosili solizi (cum ar fi cărbunele) au cea mai scăzută dependență de importurile din Rusia, care a furnizat 19% din combustibilii fosili solizi utilizați în UE. În 2020, UE a primit de la acest furnizor 53% din importurile sale de huilă, reprezentând 30% din consumul de huilă al blocului comunitar.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice