Eurostat: Ungaria și România, cele mai ridicate niveluri ale deficitului guvernamental în trimestrul doi
Telex » Știri
24 octombrie 2023
Deficitul guvernamental, conform datelor ajustate sezonier, s-a situat în trimestrul doi din 2023 la 3,3% din PIB în zona euro și la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, iar Ungaria și România sunt țările cu cele mai ridicate niveluri, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Deși în perioada aprilie-iunie 2023 ponderea deficitului în PIB în zona euro s-a menținut stabil comparativ cu primul trimestru din 2023, în UE s-a observat o ușoară creștere. În trimestrul doi din 2023, deficitul guvernamental s-a situat la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, față de un nivel de 3,1% din PIB în precedentele trei luni. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanțelor publice în semestrul doi din 2022 și în trimestrul doi din 2023, iar majoritatea statelor membre ale UE continuă să înregistreze deficit guvernamental.
În perioada aprilie-iunie 2023, singurele state membre ale UE care înregistrau excedent guvernamental erau Danemarca (2,8% din PIB), Irlanda (2,4%), Portugalia (2,3% din PIB), Țările de Jos (0,2% din PIB) și Letonia (0,1% din PIB).
În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai ridicat deficit guvernamental în trimestrul doi din 2023 s-a înregistrat în Ungaria (6,6% din PIB), urmată de România (6,3% din PIB). Țara noastră a înregistrat un deficit de de 5,9% din PIB în primele trei luni din 2023 și de 6,3% din PIB în trimestrul patru din 2022.
În UE, veniturile guvernamentale totale s-au situat la 45,6% din PIB în trimestrul doi din 2023, un nivel stabil față de precedentele trei luni, în timp ce cheltuielile guvernamentale totale s-au situat la 48,9% din PIB, o creștere comparativ cu nivelul de 48,7% din PIB înregistrat în trimestrul precedent.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale