Preocupările determinate de recentele „mișcări” ale cursului de schimb, mai ales cursul leu/euro, se află, firesc, în zona centrală de interes a unor largi categorii ale populației, în primul rând din sfera economiei, cu numeroase reverberații în rândurile „cetățenilor simpli”. Motivele sunt bine cunoscute și, prin urmare, n-are rost să le mai analizăm. Ceea ce, însă, reprezintă un interes major, pe deplin justificat, vizează modalitățile prin care fenomenele negative, determinate de creșterea riscului, pot fi diminuate sub aspectul gravității și al amplitudinii.

Părerile analiștilor sunt diverse, nu rare ori contradictorii, iar inventarierea lor, în această rubrică, ar oferi cititorilor doar un „tablou” bine cunoscut, nu de ieri sau de astăzi, ci de foarte multă vreme.

Desigur, această temă are conotații diferite la nivel individual, apoi de firmă și, mai departe, de domeniu de activitate, de țară, de regiune geopolitică, de continent. Indiferent de aceste specificații, însă, se pot analiza mulți factori care determină evoluția cursului, ceea ce impune, înainte de toate, o bună informare în timp real. Bunăoară, se impune a urmări evoluțiile cursului de schimb în diferite zone, începând cu cea a euro și terminând cu statele din jur care, în linii generale, se află pe teritoriul emergenței. Din această perspectivă, o importanță deosebită are cunoașterea operativă a legăturii dintre cursul de schimb și rata inflației, ceea ce arată că pentru a se asigura necesara stabilitate în domeniul de care ne ocupăm este obligatoriu ca în întregul mediu economic să se acționeze convergent pentru diminuarea costurilor și, în continuare, a prețurilor.

Apoi, un rol esențial îl are creșterea competitivității produselor și serviciilor oferite de firmele românești, adică de acțiune în care rolul principal nu îl au politicile publice, ci entitățile de bază ale economiei. În condițiile în care deficitul comercial a ajuns la cotele cunoscute, devine cât se poate de limpede că pârghia principală este sporirea, mai rapidă, a exporturilor. Or, competitivitatea reprezintă „cheia” reducerii acestui deficit care, incontestabil, influențează cursul de schimb.

Se va spune că, pentru exportatori, deprecierea monedei naționale constituie un avantaj. Așa este, numai că – în această privință – avem de-a face cu efecte pe termen scurt, deoarece deficitul comercial este asemenea unui bumerang: pe termen mediu și lung se întoarce și împotriva celor care au beneficiat temporar, întrucât și ei depind, printre multe altele, de prețurile unor resurse aduse din import.

Când analizăm lucrurile, cum se spune, „la bani mărunți”, constatăm că schimburile de activități, lanțurile de creare a valorii au vulnerabilități, chiar sincope în condițiile în care diferite verigi nu se adaptează, în special, prin planurile de afaceri și investiții la tendințele specifice ale actualei perioade, nu în ultimul rând la cele provocate de evoluția pandemiei de COVID-19.

Experiența unor firme – prezentată și de CECCAR Business Magazine – confirmă și reconfirmă, zi de zi, că se cere acționat, cu precădere, în zona rezilienței... mai cu seamă în privința investițiilor. Și nu oricum, ci apelând la tehnicile care se dovedesc că au viitor, că se înscriu în tendințele dominante pe plan mondial. Legile imuabile ale concurenței impun abordări prospective, proiecții cu „bătaie lungă”, iar în această privință sunt de neînlocuit investițiile conectate, pe multiple planuri, la perspectivele erei digitale.

Toate considerațiile și considerentele expuse până acum nu au în vedere, sub nicio formă, nesocotirea sau subaprecierea politicilor monetare, fiscal-bugetare, industriale etc., însă acestea se cer orientate consecvent spre stimularea operatorilor economici din toate ramurile și în toate nivelurile pentru a acționa convergent în direcțiile cele mai favorabile pentru asigurarea stabilității relative a cursului de schimb. Aici identificăm, lesne, exact punctul de interferență, de convergență a complexului de interese dezirabile pentru fiecare în parte și toți laolaltă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)