Evoluția PIB: accelerație și frână pe un traseu accidentat
Numărul 46, 23-28 nov. 2022 » Comentariul ediției
În ultimele zile s-au înmulțit analizele și comentariile consacrate comunicatului Institutului Național de Statistică (INS) referitor la evoluția Produsului Intern Brut al României în trimestrul al III-lea și pe nouă luni din anul curent. Este firesc să fie așa din foarte multe motive.
În primul rând – când toată lumea este de acord că ne confruntăm cu o criză multiplă și prelungită – apare paradoxal faptul că nu s-a oprit creșterea economică în ritmuri relativ înalte în țara noastră. Dimpotrivă, contrar multor așteptări, sporul de 5 procente înregistrat în trei trimestre din 2022 ne situează la loc de frunte pe întreaga Uniune Europeană. Chiar dacă ne raportăm numai la sporul de PIB, comparativ cu trimestrul al II-lea, constatăm că România ocupă, alături de Cipru, primul loc. Este adevărat, față de același referențial, ritmul s-a diminuat, însă tot este vorba despre un rezultat demn de o apreciere net pozitivă.
Un al doilea motiv care explică interesul deosebit față de evoluția PIB în intervalul amintit vizează conținutul și durata procesului de elaborare și de adoptare a proiectelor de buget pentru anul viitor. Față de termenele avansate de autoritățile implicate în acest proces s-a înregistrat o anumită întârziere, însă stadiul de derulare a operațiunilor specifice atestă posibilitatea reală de a avea bugetul național pe 2023 în stare funcțională până la sfârșitul acestui an. În momentul de față, este de mare ajutor setul de date utilizat la întocmirea proiectului de rectificare bugetară pe anul în curs. Veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 521 de milioane de lei, iar cheltuielile, cu 522 de milioane de lei, ceea ce constituie o nouă confirmare a faptului că se urmărește echilibrarea situației bugetare, astfel încât să ne încadrăm și în deficitul stabilit inițial de 80 de miliarde de lei. În acest context, apare evident că rezultate favorabile în sfera bugetară pe întregul an 2022 vor fi o premisă bună pentru startul în anul viitor.
Al treilea motiv care dă măsura interesului față de creșterea economică în trei trimestre din anul curent rezidă din analiza factorilor care au determinat un rezultat notabil, cu scopul clar de a fi valorificat în vederea obținerii unor efecte pozitive în 2023. Este drept, o asemenea analiză nu va fi posibilă, în toată complexitatea ei, până la începutul lunii decembrie, când INS va da publicității comunicatul cu datele aferente evoluției PIB cu detaliile corespunzătoare privind resursele și utilizările acestuia. În schimb, unele aprecieri pot fi formulate de pe acum, întrucât tot INS a făcut cunoscute rezultatele înregistrate în aproape toate ramurile economiei, tot pe nouă luni din 2022. A devenit, astfel, cert faptul că motorul creșterii economice va continua să fie consumul populației și nu investițiile care – deși s-au majorat – se află încă departe de țintele stabilite în momentul în care s-au aprobat bugetele pe anul 2022. Bunăoară, industria care deține ponderea cea mai mare pe ansamblurile ramurilor economiei prin contribuția la volumul și ritmul de creștere a PIB a stagnat, practic, iar agricultura a fost puternic lovită de seceta care a diminuat considerabil volumul producției vegetale cu efectele propagate și în zootehnie.
Analiștii economici consideră, în marea lor majoritate, că în trimestrul al IV-lea din 2022 ritmul creșterii economice se va diminua sub impactul factorilor negativi care s-au manifestat cu putere de-a lungul acestui an. Este vorba, deci, despre prelungirea tensiunilor geopolitice, despre efectele sincopelor de pe lanțurile de producție și de aprovizionare, despre criza energetică și, parțial, despre cea alimentară. Dependența economiei românești de evoluțiile din zona euro, în special din Germania, și-a pus și își pune amprenta, așa cum s-a întâmplat ca până acum, asupra dinamicii industriei și a altor ramuri cu pondere importantă în crearea de valoare adăugată la scară națională. Potrivit acelorași evaluări, corecții pozitive vor veni în sfera deficitelor gemene, comercial și fiscal, prin accelerarea reformelor structurale și îmbunătățirea substanțială a procesului de atragere a fondurilor europene nerambursabile. Pe total, nu se poate face abstracție de indicatorul încrederii în economie care – la nivel global – a continuat să se diminueze, exercitând o influență directă și indirectă asupra principalelor variabile macroeconomice. Astfel, devine posibil, inclusiv la nivel microeconomic, să se elaboreze strategii și planuri de business mai bine racordate la procesele și fenomenele caracteristice actualei perioade la scară națională, regională, europeană și mondială. Devine, de asemenea, evident că o cale realistă spre creșterea rezilienței reprezintă o condiție obligatorie și a succesului fiecărei afaceri.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național