Guvernul a modificat și completat, săptămâna trecută, printr-o ordonanță de urgență, Legea nr. 286/2009 privind Codul penal și Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Într-un comunicat oficial se precizează că „ordonanța de urgență a fost adoptată avându-se în vedere, în principal, faptul că de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală și până în prezent au fost adoptate 15 decizii ale Curții Constituționale care au produs un impact important asupra acestui act normativ; de asemenea, este necesară transpunerea urgentă a unor acte normative ale Uniunii Europene din domeniul dreptului penal, dar și dreptului procesual-penal; necesitatea stringentă a unor intervenții legislative pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, semnalate de instituțiile din cadrul sistemului judiciar”.

Decizia Guvernului de a recurge la o ordonanță de urgență într-un domeniu care face – potrivit Constituției – obiectul exclusiv al legilor organice a provocat numeroase controverse, mulți senatori și deputați, inclusiv dintre cei care susțin actualul Executiv, criticând sever absența unor dezbateri publice privind reglementări de o asemenea importanță. Mai ales argumentul potrivit căruia „nefinalizarea dezbaterii în procedura parlamentară asupra proiectelor de lege inițiate de Guvern în urma publicării deciziilor de neconstituționalitate ale Curții Constituționale conduce la soluții neunitare în practică” (așa cum se arată în comunicatul guvernamental) este considerat un afront la adresa singurului for legislativ al țării, care are, printre alte obligații esențiale, exercitarea controlului asupra activității Legislativului.

Vom continua să informăm cititorii cu privire la confruntările care au loc pe scena politică referitoare la modificarea și completarea celor două Coduri, dar până atunci, să consemnăm câteva elemente de „ordin tehnic”. Din totalul modificărilor operate, aproximativ 30 au vizat transpunerea celor 5 directive, mai mult de 50 de puncte au vizat punerea textelor Codurilor în acord cu deciziile Curții Constituționale. De asemenea, au fost făcute modificări pentru impunerea unei practici unitare avându-se în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, restul modificărilor reprezentând reglementări solicitate de practicieni ori texte de corelare, a căror includere în proiect urmărește o clarificare cât mai rapidă a cadrului normativ procesual-penal.

Textele contribuie nemijlocit la stabilitate legislativă, aduc un plus de valoare celor două Coduri, sporesc protecția unor categorii de persoane vulnerabile (minori, victimele infracțiunilor), respectiv consolidează caracterul echitabil al procesului penal prin sporirea garanțiilor procesuale.