Interviu cu Ioana Cătălina Mureșan, expert contabil, membru al Filialei CECCAR Satu Mare 

Alexandra Rizea: În contextul preocupărilor susținute și sistematice, în special ale colegilor aflați la început de drum, pentru continua lor perfecționare profesională, prezintă un interes deosebit cunoașterea experienței acumulate de dvs. de-a lungul anilor de exercitare a profesiei. Ce anume din acest parcurs a marcat treptele spre performanțele din prezent?

Ioana Cătălina Mureșan: Sunt născută în Satu Mare, un oraș frumos din Ardeal, boem și plin de farmec, unde, de copil, mi-am dorit să lucrez, fără, însă, să optez pentru o anumită profesie. Visul meu era să fiu învățătoare, dar, pe parcurs, după absolvirea Liceului Pedagogic, în anul 1998, am ajuns la concluzia că trebuie să mă perfecționez în sfera științelor exacte. Atunci, iubind jocul și tainele cifrelor, am ales să urmez cursurile Universității de Vest Timișoara, secția Managementul Firmei, cunoscută pentru dascălii ei de valoare și reputația de a forma oameni bine pregătiți în domeniul științelor economice. În anul 2002, am absolvit facultatea între primii din promoție, respectiv a doua pe an, după medie. Eram în pragul licenței, dornică de a intra în tainele profesiei. Chiar înainte de examenul de licență, mi-am depus dosarul la DGFPR, în cadrul compartimentului Inspecție Fiscală. August 2002 a fost momentul în amintirea căruia – și acum, privind retrospectiv – mă cuprind emoțiile. Este punctul din care începe drumul meu ca specialist în domeniul fiscalității și contabilității. Pe parcursul celor 12 ani în care am fost angajată am urmat evoluția profesională de la stagiar până la consilier superior, cea mai înaltă treaptă profesională care poate fi ocupată de un funcționar public. În acest interval, în anul 2007, am absolvit stagiatura pentru expert contabil în cadrul Filialei CECCAR Satu Mare și am susținut examenul pentru accesul în cadrul profesiei, fiind membru inactiv până în anul 2014. Am perceput această etapă drept o perfecționare continuă, iar în toamna anului 2014 am luat decizia de a-mi lua rămas bun de la statutul de funcționar public și am pășit încrezătoare în mediul privat, ocupând postul de director economic la o societate din domeniul producției de mobilier, SC ALRO INTERNATIONAL SRL. În cadrul acestei societăți, în perioada în care am ocupat postul de director economic, am conceput și implementat sistemul ESAP. În anul 2016, am luat decizia de a-mi înființa propria societate de contabilitate, SC CONTINDEX 2015 SRL, cu un portofoliu mare de clienți din domenii diverse, în care îmi desfășor activitatea în prezent.

În ce măsură etapele pe care le-ați evocat v-au oferit posibilitatea de a avea o viziune tot mai cuprinzătoare asupra evoluției profesiei contabile și a calității de membru al CECCAR în orientarea acestei evoluții în direcțiile cele mai eficiente?

Cum bine se știe, profesia contabilă reprezintă un domeniu plin de provocări în contextul socio-economic actual, atât legislativ, cât și din punctul de vedere al tuturor piețelor de capital diferite la nivele micro și macroeconomic, înreginstrându-se modificări și noi concepte în plan legislativ și în mediul privat.  Astfel, conceptele de dezvoltare și evoluție sunt o provocare, indiferent dacă vin din mediul economic privat sau din cel public. Ca atare, în acest context în care competiția este ridicată la rang de imperativ economic, social și moral, nici domeniul financiar-contabil nu a reprezentat și nu reprezintă o excepție, ceea ce se confirmă printr-o evoluție profesională consonantă cu progresul întregii societăți la nivel național și global. În tot acest demers, ca expert contabil, am simțit și simt permanent sprijinul, susținerea Filialei CECCAR Satu Mare.

Dacă ar fi să prezentați cele mai importante „rețete” ale succesului în profesie, cu accent pe condițiile determinate de pandemia COVID-19, care elemente prezintă cel mai mare interes?

Am în vedere o continuitate a elementelor componente, definitorii în exercitarea profesiei noastre, chiar dacă, în plan personal, de-a lungul vieții, generația noastră nu a fost confruntată, din fericire, cu o asemenea criză atât națională, cât și mondială. În aceste condiții, a fost nevoie, în bună măsură, să ne reinventăm noi, oamenii, mai ales ca profesioniști. Pandemia a reprezentat și reprezintă o provocare puternică, un test esențial atât în plan personal, cât și profesional. Am convingerea că, în prima etapă, am promovat cu succes acest test. Întreaga noastră societate a fost, practic, peste noapte bulversată și obligată să se alinieze tuturor rigorilor legii și, totodată, să găsească modalitățile cele mai potrivite pentru a depăși dificultățile cu care ne-am confruntat și ne confruntăm. Am realizat, astfel, cât de importantă este comunicare interumană, cât de mult ne lipsea prezența celor dragi, cât de grea este depărtarea și, totuși, am învățat să rămânem în conexiune permanentă, inclusiv cu partenerii noștri, care, de fapt, sunt și ei în mod indirect parte din familie. Am învățat că poate exista și o altfel de comunicare, cea digitală, astfel încât tehnologia să fie de partea noastră, un instrument indispensabil în efortul de a ne continua activitatea și de a fi, pe mai departe, optimiști, încrezători, capabili să sprijinim mediul de afaceri, care avea și are nevoie de susținere în aceste momente, inclusiv, într-o manieră consistentă, din partea noastră.

Ce loc și rol atribuiți implicării civice, mai cu seamă în conceperea și desfășurarea acțiunilor îndreptate spre accelerarea dezvoltării economico-sociale a județului Satu Mare, depășindu-se dificultățile provocate de noul coronavirus?

A te implica, a simți că aparții, a învăța, a avea experiențe noi prin lărgirea de orizonturi în diferite arii de activitate, a avea relații puternice și cu sens sunt doar câteva exemple dintre beneficiile pe care le avem implicându-ne în comunitate. Implicarea civică și impactul real pe care îl are aceasta pentru noi, dar și pentru comunitate, este esențial în exercitarea rolului nostru nu numai profesional, ci și cetățenesc, așa cum s-a afirmat acest concept în lumea contemporană. Desigur, o societate democratică reală se construiește în timp îndelungat. Un prim pas, însă, pentru o democrație funcțională, îl reprezintă instituțiile și mecanismele legale, iar societatea civilă, în acest context, acționează ca un mecanism reglator. Structurile societății civile sunt necesare și în țările cu o puternică tradiție democratică, dar în special în cele în care democrația se construiește. Societatea civilă are dreptul și datoria de a influența deciziile politice, economice, toate ca o expresie a interesului public. CECCAR, la nivel central, precum și la nivelul filialei noastre, constituie un exemplu de implicare prin modalități dintre cele mai diverse și mai eficiente. Filiala noastră a venit și vine mereu în sprijinul membrilor pentru a putea ține pasul cu noile provocări și schimbări. Astfel, au fost organizate sistematic întâlnari interactive cu reprezentanți ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ai Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă, ai Inspectoratului Teritorial de Muncă, precum și seminarii și cursuri de perfecționare, la care sunt prezentate și analizate noutățile legislative, de actualitate. Principalul efect al acestor modalități de interacționare constă în conștientizarea locului și rolului nostru comun în accelerarea dezvoltării economico-sociale a județului, ca parte integrantă a progresului întregii țări.

Cum se reflectă toate acestea în plan personal?

În primul rând, ca participantă activă la toate acțiunile inițiate de filială. În al doilea rând, prin susținerea unor organizații nonguvernamentale, în calitate de vicepreședinte al Sindicatului SamFisc Satu Mare, din cadrul DGFPR SM, de președinte al Asociației Părinților Școlii cu clasele I-VIII „Grigore Moisil” Satu Mare, de membru în Consiliul de administrație al Grădiniței „Dumbrava Minunată”, al Consiliului de administratie al Școlii „Grigore Moisil”, de membră a Asociației Economice Româno-Germane, precum și în alte structuri ale societății civile. Între acțiunile inițiate și finalizate prin asemenea implicări am participat la strângerea de fonduri pentru Spitalul Județean de Urgență Satu Mare, în vederea dotării cu materiale sanitare, necesare atât de stringent în actuala perioadă.

Dacă se pornește de la bilanțul activității de până acum, atât în plan personal, cât și la nivelul Filialei CECCAR Satu Mare, ce intenționați să întreprindeți, în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, pentru adaptarea profesiei la exigențele erei digitale?

La o simplă privire în jurul nostru, putem observa cel puțin două aspecte care fac obiectul schimbării în societatea noastră: primul este informația, iar al doilea este viteza. „Era digitală” și „secolul vitezei” sunt sintagme care tind să devină din ce în ce mai familiare, marcându-ne în mod decisiv existența, în primul rând în plan profesional. Mixajul dintre digital și fizic vizează proliferarea tehnologiilor curente și viitoare care ne permit să interacționăm fizic cu lumea digitală (Xbox Kinect), extrapolarea conținutului digital în lumea fizică (Google Glass, Augmented Reality) și măsurarea și digitalizarea spațiului fizic. Împreună, aceste tehnologii vor crea o punte între lumea reală și cea virtuală și vor da brandurilor noi posibilități de a crea experiențe unice pentru consummator.

În noile conjuncturi interne și internaționale au loc, după opinia dvs., schimbări comportamentale în exercitarea profesiei, în special în sfera eticii?

În contextul actual al globalizării vieții economice, sociale și chiar spirituale, nevoia de moralitate devine din ce în ce mai pregnantă, fiind considerată, în special, ca un vector al dezvoltării. Cum bine știm cu toții, etica este un set de valori care nu lipsește din nicio cultură a lumii. Progresul economic fulminant și extinderea tehnologiilor la scară globală au dus la reafirmarea considerentelor de ordin etic. Pe măsură ce relațiile dintre oameni sunt din ce în ce mai apropiate, în mod obiectiv, depășind multe bariere spațiale, etica devine o componentă existențială care nu mai poate și nu mai trebuie să fie ignorată. Pregătirea pentru viitor va necesita o serie de abilități prin îmbinarea formării profesionale și vocaționale într-o manieră tot mai flexibilă. Se va pune accent mai puțin pe ceea ce știe cineva, ci pe ceea ce este dispus să învețe. Vor conta, deci, din perspectiva exercitării profesiei, adaptabilitatea, flexibilitatea, capacitatea de a pune întrebări inteligente, curiozitatea, spiritul critic și de analiză obiectivă, creativitatea, prin urmare este vorba despre o minte permanent deschisă. Toate, după cum se poate remarca, sunt competente non-specifice! Sigur, aceasta nu înseamnă că nu va fi necesară pregătirea profesională, doar că accentul va cădea diferit. Experiența profesională va conta, în continuare, ca expresie a propriilor abilități de a rezolva probleme, dar nu și ca expresie de input direct. Se vede de pe acum că accesul la informație este cvasi-universal și tot mai facil: procesul de democratizare a educației la nivel de masă va continua, iar acesta este doar începutul. Se afirmă tot mai evident soluții care ne vor permite, fiecăruia și tuturor, să învățăm orice relativ repede și chiar într-un mod distractiv. O clasă aparte de abilități vizează leadership-ul, antreprenoriatul, prin apelul la i ndependență și autonomie, dinamism și asumarea răspunderii, elemente necesare astăzi și cu atât mai mult în viitor. Leadership-ul evoluează către o formulă alocentrică, profund colaborativă, chiar  mai mult decât în prezent. Prin urmare, pot conchide că profilul contabilului viitorului este de bun manager, cu competențe foarte bune de comunicare, astfel încât să poată promova relații bazate pe încredere, cu abilități digitale, tehnice, iar etica va rămâne punctul forte al profesiei, ceea ce va face, într-o mare măsură, diferența în piață.