Parcurgem o perioadă în care, prin comunicate oficiale, se întregește imaginea evoluțiilor și involuțiilor economico-sociale din anul precedent. Dincolo de îndeplinirea obligațiilor legale privind publicarea datelor statistice, informațiile care relevă stările de fapt din 2024 permit extinderea posibilităților de a învăța din lecțiile perioadei anterioare cu scopul declarat, pe deplin îndreptățit, de a obține rezultate mai bune în anul curent, deziderat esențial mai ales în lumea business-ului.

În condițiile în care majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene a înregistrat rezultate slabe în sfera creșterii economice (stagnare și chiar recul), România a reușit, totuși, să sporească produsul intern brut (PIB) cu 0,9%, nivel situat peste media pe ansamblul comunității economice pan-europene. Potrivit calculelor (tot oficiale), PIB-ul pe locuitor a ajuns la aproape 20.000 de euro față de 7.050 de euro în urmă cu 20 de ani. Este indicatorul care interesează în cel mai înalt grad populația, în special prin efectele directe și indirecte asupra veniturilor personale și familiale, venituri care – la rândul lor – au crescut în aceeași perioadă de trei ori, inclusiv în ceea ce privește pensia medie.

Conform opiniei majoritare exprimate de întreprinzători și manageri, cel puțin doi factori au contribuit la obținerea acestor rezultate: menținerea resurselor umane active, cantitativ și calitativ, la nivelurile din perioada anterioară crizei (2020-2022) și amplificarea procesului investițional, în special pe secvențele în care progresul științifico-tehnic are cele mai mari șanse de promovare și afirmare.

De asemenea, s-a dovedit că, ori de câte ori deciziile de politică economică, îndeosebi în materie de fiscalitate, au avut ca efect mai multă și mai consistentă predictibilitate pentru lumea afacerilor, aceasta a dat un impuls puternic pentru acțiuni tot mai eficiente.

Fără îndoială, existența unui buget general consolidat (chiar dacă s-a adoptat cu întârziere) constituie o bună bază pentru îmbunătățirea planurilor de afaceri. Este vorba despre luarea în considerare a posibilităților unui număr mare de firme de a accesa la lucrările publice, mai ales din infrastructură. În acest fel, vor beneficia de fondurile europene nerambursabile într-o măsură mai mare, comparativ cu anul precedent, de finanțări prin numeroasele modalități care stimulează firmele, îndeosebi cele aflate la început de drum, să inoveze, să-și propună obiective tot mai curajoase, în pofida riscurilor de toate felurile. S-a confirmat, tot în anul trecut, că nu este suficient să se aloce fonduri importante, inclusiv prin ajutorul de stat pentru investiții, ci trebuie operate prioritizări, simultan cu măsuri severe de gestionare corespunzătoare a acestor resurse financiare din banul public asigurat de milioane de contribuabili.

Ajungem, astfel, la una dintre marile lecții din 2024. Nivelul atins de deficitul bugetar impune, fără urmă de îndoială, o nouă abordare a volumului și structurii cheltuielilor bugetare, atât la centru, cât și la scara unităților administrativ-teritoriale. Chiar dacă veniturile bugetare se vor ridica la cotele prevăzute, deficitul nu va putea fi redus la 7 procente din PIB fără diminuarea consistentă a cheltuielilor. Informațiile pe această temă se cer, însă, detaliate, astfel încât ordonatorii de credite să poată întocmi programe concrete menite să asigure respectarea riguroasă a plafoanelor stabilite. Ar fi, desigur, de dorit ca execuția bugetară la capitolul cheltuieli să se situeze sub aceste plafoane, însă în niciun caz nu sunt de acceptat depășiri. În acest sens, s-ar cuveni să nu se admită derogări de la prevederile stricte ale Legii responsabilității fiscal-bugetare.

Bineînțeles, n-am epuizat lecțiile oferite de experiența din anul trecut, dar și cele enumerate permit să se desprindă ideea principală, și anume aceea că resursele limitate în mod obiectiv se cer gospodărite cu mare parcimonie, cu pricepere și simț de răspundere, întrucât este vorba despre cea mai importantă zonă în care interesul public se îngemănează cu interesele tuturor cetățenilor țării.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)