Inteligența artificială și învățarea automată vor fi tot mai des folosite în cadrul programelor de combatere a fraudei, în următorii doi ani

Un caz obișnuit de fraudă este depistat în medie într-un interval de 14 luni și provoacă pierderi de peste 8.000 dolari/lună, potrivit Raportului adresat Națiunilor din 2020 emis de Asociația Examinatorilor de Fraudă (Association of Certified Fraud Examiners - ACFE). „Având în vedere contextul financiar actual, în care tranzacțiile au loc în mai puțin de o secundă, iar economia globală trece printr-o perioadă de instabilitate din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, aceste provocări și riscuri devin cu atât mai mari”, au subliniat experții Deloitte România și SAS într-o serie de webinarii despre depistarea fraudei, combaterea spălării banilor (Anti-Money Laundering - AML) și utilizarea funcțiilor analitice în aceste domenii. Cu toate acestea, există motive de optimism, ținând cont de faptul că 55% dintre organizații plănuiesc să investească mai mult în tehnologia antifraudă în următorii doi ani, conform Raportului ACFE din 2020 privind soluțiile tehnologice antifraudă. Mai mult decât atât, apar noi abordări în domeniul prevenirii fraudei, care combină sistemele bazate pe reguli cu cele de învățare automată și cu cele de detectare a fraudei cu ajutorul inteligenței artificiale, care permit identificarea a mii de modele de fraudă.

Colaborarea departamentelor de conformitate cu cele antifraudă este una dintre principalele provocări cu care se confruntă organizațiile în lupta împotriva fraudei și a spălării banilor, având în vedere că în prezent cele două funcții nu sunt integrate, au declarat experții Deloitte România. În cazul în care este depistată o infracțiune financiară, cele două departamente solicită în mare măsură informații similare, pentru a lua măsurile adecvate. Cu toate acestea, dacă cele două departamente nu au tabloul complet, demersul devine ineficient atât în ceea ce privește derularea investigației, cât și în ceea ce privește costurile. „Colaborarea strânsă între departamentul de conformitate și cel antifraudă dintr-o instituție financiară are avantaje foarte mari. Lupta împotriva infractorilor din perspectiva combaterii fraudei și a spălării banilor și descoperirea unor scheme complexe, cum ar fi cea denumită Frauda CEO, sunt posibile doar prin colaborarea celor două funcții”, a declarat Ioana Ungureanu, Forensic Manager, Deloitte România, unul dintre vorbitorii din cadrul webinariilor.

Grupurile infracționale știu că pot recruta cu ușurință „cărăuși de bani” în orice moment, de aceea companiile trebuie să-și informeze angajații asupra acestui risc, pentru că aceștia devin deseori intermediari în spălarea de bani, fără voința lor, au subliniat specialiștii SAS. „Trebuie să aveți spirit de inițiativă, și nu o atitudine reactivă. Rămâneți conectați la standardele de referință privind riscurile, pentru a putea identifica și aborda eficient noile amenințări”, a menționat, la webinariile amintite, Andreas Kitsios, Senior Business Solutions Manager, SAS Grecia & Europa de Est, Fraud & Security Intelligence.

În contextul în care peste 60% dintre organizații spun că pot analiza un volum tot mai mare de tranzacții cu ajutorul data analytics, investițiile în tehnologia antifraudă au devenit importante, relevă Raportul ACFE din 2020 privind soluțiile tehnologice antifraudă. „Funcțiile analitice avansate îmbunătățesc și eficiența investigațiilor, prin reducerea numărului de alerte care se dovedesc a nu fi fraudă, numite fals pozitive, și a cazurilor în care fraudele nu sunt identificate, numite fals negative. Astfel, experiența clienților este îmbunătățită, iar compania își reduce riscurile”, a explicat Anna Lykourina, Senior Fraud Analyst Expert, SAS EMEA, unul dintre vorbitorii din cadrul webinariilor. Două din trei organizații utilizează în prezent tehnici de raportare a excepțiilor și de detectare a anomaliilor în demersurile lor antifraudă, astfel că, în următorii doi ani, inteligența artificială și învățarea automată vor fi tot mai des folosite în cadrul programelor de combatere a fraudei.

„Implementarea de software și de soluții tehnologice adecvate pentru generarea unor sisteme de raportare este un mecanism suplimentar de apărare pe care îl recomandăm pentru reducerea riscului de fraudă. Totuși, acesta ar trebui să fie un demers complementar, care să însoțească verificarea și prelucrarea constantă a datelor de către o echipă specializată”, a subliniat, în cursul webinariilor, Mihail Bucheru, Forensic IT Manager la Deloitte România.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)