Introducerea acestei rubrici în deschiderea numărului de față al revistei noastre a fost impusă de necesitatea de a asigura procesului de comunicare acele calități fără de care este dificil și, uneori, chiar imposibil să ne înțelegem unii cu alții. Or, agresiunile la care este supusă, zi de zi, limba română, mai ales în spațiul audiovizual și în cel virtual, ne obligă să acționăm pentru a „curăța” comunicarea interumană nu numai de reziduuri, ci și de erori care deformează grav sensul cuvintelor, sintagmelor, propozițiilor și frazelor. Se impune a recunoaște că nu poate exista vorbire corectă fără o gândire corectă.

Pentru început, ne vom referi la numărul incredibil de mare de pleonasme pe care l-am consemnat pe parcursul câtorva ore din ziua de 30 martie a.c. la patru posturi de televiziune.

S-a repetat, de câteva ori, formula „mijloacele mass-media” uitându-se sau necunoscându-se faptul că în noțiunea de „mass-media” este inclusă organic și cea de „mijloace”.

Un alt exemplu: s-a afirmat că la un anumit produs agroalimentar „se adaugă aditivi”. Este păcat că respectivul vorbitor, nimeni altul decât un demnitar, nu știa că „aditivul” este taman substanța care se... „adaugă” la respectivele produse.

Cu toate că ne iluzionăm că pleonasme precum „a aduce aportul”, „alcoolemie în sânge”, „amânarea sau tergiversarea” tind să dispară din limbajul cotidian, ne-a fost dat să le mai auzim de câteva ori în ziua menționată. De aici, obligația de a reaminti că „aport” provine din limba franceză, însemnând exact „a aduce”. Cât privește „alcoolemia în sânge”, poate că este nevoie de o explicație mai amplă. Ne referim la dublarea inutilă a unuia dintre elementele care alcătuiesc cuvântul „alcoolemie”, „alcoolul” fiind – cum bine se știe – un lichid, iar sufixul „-emie” indică, la rândul lui, un lichid, de data aceasta, „sângele” (de la cuvântul de origine franceză „hemie”).

Formula „amânarea sau tergiversarea” nu impune comentarii deosebite, deoarece este suficient să se apeleze la un dicționar pentru a constata că, de fapt, nu avem de-a face cu o alternativă (atestată de conjuncția „sau”), respectiv nu se indică două situații distincte.

De asemenea, prin frecvența ei de-a dreptul supărătoare, sintagma „aniversare a n ani” se cere eliminată deoarece vădește necunoașterea proprietății unor termeni deosebit de uzuali. Reamintim că „aniversare” nu înseamnă altceva decât... un număr de „ani”.

În măsura în care această rubrică va trezi interesul cititorilor, o vom îmbogăți (pentru că, din nefericire, exemplele negative, pur și simplu, ne copleșesc), solicitând, în acest sens, și contribuțiile cititorilor. (T.B.)