Aproximativ 72% dintre investitori consideră că disponibilitatea finanțărilor nerambursabile este un factor decisiv în alegerea unei țări pentru a investi, rezultă din studiul EY Attractiveness Survey Romania 2024, citat de Agerpres. „Atât disponibilitatea, cât și absorbția fondurilor nerambursabile fac parte dintr-o serie de indicatori esențiali care modelează peisajul investițional al unei țării, iar România se distinge în acest domeniu datorită diversității programelor de ajutor de stat și a fondurilor UE dedicate susținerii investițiilor”, arată cercetarea.

Conform sursei citate, disponibilitatea granturilor în numerar conferă României un avantaj competitiv, având în vedere că alte țări din Europa Centrală și de Est optează, de obicei, pentru o combinație de finanțări rambursabile, nerambursabile și stimulente fiscale.

Studiul arată că provocarea principală rămâne absorbția eficientă a fondurilor și maximizarea impactului acestora, în special în regiunile sau industriile mai puțin dezvoltate pentru ca România să își consolideze atractivitatea în această zonă, chiar dacă față de nivelul de referință european, aproape jumătate dintre investitori au menționat că valoarea finanțărilor disponibile în România este superioară.

„România a alocat anul trecut sume consistente în fonduri nerambursabile pentru a stimula diverse sectoare economice, precum agricultura, energia verde, inovația sau industria manufacturieră, însă o îmbunătățire a absorbției fondurilor este în continuare necesară pentru a impulsiona o creștere durabilă și a se alinia cu prioritățile UE. În același timp, România rămâne unul dintre cele mai atractive state ale Uniunii în privința disponibilității granturilor în numerar către companiile private”, a declarat Sebastian Popescu, coordonator al liniei de servicii Consultanță în domeniul granturilor și stimulentelor la EY România.

La rândul său, Peter Latos, Strategy and Transactions Leader la EY România, a afirmat că investitorii trebuie să se concentreze pe asigurarea faptului că proiectele sunt concepute pentru a îndeplini criteriile schemei relevante pentru a-și maximiza probabilitatea de a obține finanțare. „Cu miliarde de euro disponibile României prin programele UE, PNRR și ajutoare de stat, provocarea nu este disponibilitatea finanțării nerambursabile, ci capacitatea de a dezvolta suficiente proiecte bancabile, pentru a consuma acest tip de finanțare”, a menționat Peter Latos.

Pe de altă parte, Venera Vlad, Associate Director EBRD, susține că finanțarea nerambursabilă este esențială pentru extinderea și modernizarea infrastructurii locale/regionale, având în vedere volumul mare de investiții, pentru ca populația să beneficieze de servicii publice la standarde europene. „Spre exemplu, numai în sectorul de apă este nevoie de aproximativ 25 de miliarde de euro pentru conformarea cu normele europene. De aceea, este necesară utilizarea eficientă a fondurilor nerambursabile pe lângă atragerea altor surse din sectorul privat”, a precizat Venera Vlad.

În cursul anului 2023, România a alocat fonduri nerambursabile în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro, având ca obiectiv atât sprijinirea creșterii economice în diverse sectoare, cât și reducerea decalajelor de dezvoltare economică între anumite regiuni ale țării. Cea mai mare parte a fondurilor nerambursabile, respectiv 700 milioane euro, a fost direcționată către agricultură și dezvoltarea rurală. Aceste fonduri au avut ca scop modernizarea practicilor agricole, creșterea productivității și sprijinirea proiectelor de dezvoltare rurală.

Conform studiului, pe lângă agricultură, o sumă considerabilă de 550 de milioane de euro a fost alocată pentru proiecte de energie verde și sustenabilitate, axate pe surse regenerabile, eficiență energetică și reducerea emisiilor de carbon, inclusiv sprijin pentru energia solară și eoliană. De asemenea, fondurile au susținut inovația și tehnologia prin finanțarea proiectelor de cercetare și dezvoltare, precum și a progreselor tehnologice. Granturi în valoare de 400 de milioane de euro au fost oferite companiilor din sectorul tehnologic, instituțiilor de cercetare și proiectelor de colaborare între mediul academic și industrie, promovând astfel inovația și transferul tehnologic.

Industria manufacturieră a beneficiat, la rândul ei, de o alocare substanțială de 400 de milioane de euro, vizând sectoare diverse, precum construcțiile, produsele farmaceutice și sectorul automotive. IMM-urile, pilonul central al economiei românești, au beneficiat de sprijin specific pentru îmbunătățirea competitivității și accesului pe piețele externe.

„În ciuda planificării unor cheltuieli majore prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește absorbția fondurilor nerambursabile. Deși guvernul a avut în vedere cheltuirea a aproximativ 4 miliarde de euro pentru inițiative publice și private, în 2023, cheltuielile reale au fost mult sub așteptări, atingând doar 1,2 miliarde de euro”, susțin autorii studiului.

Până în prezent, România a cheltuit doar 2,4 miliarde de euro de la începutul programului, ceea ce reprezintă mai puțin de o zecime din cele 29 de miliarde de euro disponibile până la sfârșitul anului 2026. Absorbția fondurilor rămase va necesita o creștere semnificativă a ritmului de depunere a cererilor, revizuire și aprobare a acestora, precizează sursa citată.

Totodată, Venera Vlad, Associate Director EBRD, consideră că este necesară o reformă administrativă profundă, astfel încât să se poată realiza investiții cu impact regional care să contribuie la dezvoltarea zonelor rurale pentru a accelera ritmul accesului la finanțare, în special în zonele rurale mai puțin dezvoltate. „În contextul actual, având în vedere fragmentarea excesivă a unităților administrative-teritoriale, procesul de decizie aferent investițiilor de anvergură este dificil. Avem însă și exemple pozitive, precum regionalizarea serviciilor de apă, începută în anul 2007, care a contribuit la creșterea capacității de operare și de investiții a operatorilor regionali, respectiv la extinderea serviciilor de apă în zona rurală”, a menționat Venera Vlad.

Cercetarea mai arată că perspectivele pentru fondurile nerambursabile în România în următorii ani sunt promițătoare, avându-se în vedere alocările substanțiale estimate pentru diverse sectoare cheie. „O concentrare strategică pe energia regenerabilă, transformarea digitală, automatizarea și dezvoltarea capitalului uman va plasa România într-o poziție favorabilă pentru atingerea obiectivelor naționale și pentru contribuirea la obiectivele mai largi ale Uniunii Europene”, susțin autorii studiului.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)