Conform unui studiu realizat la începutul acestui an de EY România în parteneriat cu Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), intitulat „Creditul fiscal: Regimul sponsorizărilor în România”, doar 20% dintre companiile locale au declarat că nu se implică în acțiuni de sponsorizare, din motive care ar putea fi, însă, corectate – fie pentru că nu înțeleg mecanismul de direcționare, fie pentru că nu sunt convinse de acțiunile/activitățile către care ar fi dispuse să direcționeze banii.

„Deși perioada în care companiile pot redirecționa banii pentru sponsorizări este limitată la șase luni începând cu 1 ianuarie 2022, iar procesul de aplicare a creditului fiscal este îngreunat, aș zice să privim către partea bună a Legii 322/2021. Prin noile prevederi, companiile vor fi încurajate să utilizeze integral plafoanele anuale de deducere din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit, în cazul microîntreprinderilor, după depunerea declarațiilor anuale sau trimestriale”, a declarat Miruna Enache, Partener, Coordonatorul Departamentului de Asistență fiscală în tranzacții la EY România.

Autorii analizei relevă că Legea sponsorizării și Codul fiscal permit societăților comerciale plătitoare de impozit pe profit să ofere sponsorizări entităților fără scop lucrativ/ autorităților publice/ persoanelor fizice pentru activitățile desfășurate în anumite domenii (spre exemplu, cultură, educație, umanitar, social) și să beneficieze de facilități fiscale, în anumite condiții prevăzute de lege. Cheltuiala cu sponsorizarea oferită nu este o cheltuială deductibilă fiscal, dar poate reprezenta un credit fiscal, adică poate reduce impozitul pe profit de plată cu suma integrală a sponsorizării oferite. Codul fiscal prevede următoarele limite (minimul dintre): 20% din impozitul pe profit datorat sau 0,75% din cifra de afaceri. Mai mult, societățile comerciale care sunt plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și care efectuează sponsorizări, potrivit Legii sponsorizării, pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.

Începând cu 1 ianuarie 2022 (ori cu data începerii anului fiscal 2022 – 2023, în cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic), în cazul în care sponsorizările efectuate nu depășesc plafonul menționat, rămânând astfel o diferență pozitivă neutilizată, pentru această diferență pozitivă, contribuabilul poate dispune de „redirecționarea impozitului pe profit” pentru efectuarea de sponsorizări în termen de maximum 6 luni de la data depunerii declarației anuale de impozit pe profit/ declarației de impozit aferente. Dacă până în 2021, pentru cheltuielile legate de sponsorizare ce au depășit în anul de referință limitele permise pentru credit fiscal sumele eligibile s-au raportat pe 7 ani în cazul plătitorilor de impozit pe profit, respectiv pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive în cazul plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, acest lucru nu mai este posibil pentru sumele înregistrate, începând cu 2022. Cu toate acestea, sumele reportate din trecut (aferente anilor 2015-2021), vor putea fi utilizate până în anul 2028. Recuperarea acestor sume în scop de credit fiscal se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului.

Cei mai mulți bani, potrivit declarațiilor respondenților studiului citat, i-au atras organizațiile neguvernamentale care activează în sănătate – 28%, servicii sociale – 26% și educație – 26%. Protecția mediului a fost cauza care a atras cele mai puține sponsorizări –  5,3%, fapt care arată, din punctul de vedere al autorilor analizei, „o nevoie de educare și informare suplimentară privind importanța acestui domeniu”. 

Totodată, studiul EY România arată că, pentru a fi dispuse să se implice, companiile au nevoie de cât mai multă informație din partea mediului non-profit, de completă vizibilitate asupra acțiunilor lor. De aceea, pentru ONG-uri, comunicarea devine punctul cheie. „Cu cât vor fi mai transparente, cu atât răsplata va fi mai mare - vor obține sponsorizări suplimentare și chiar au șanse să câștige parteneriate pe termen lung. Firmele vor sens, își doresc să vadă materializări clare ale proiectelor sponsorizate, să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a comunității în care se implică”, explică Miruna Enache.

Studiul realizat de EY România și ARC mai relevă că 46,9% dintre respondenți susțin că și-ar dori ca sponsorizările să le fie solicitate în trimestrul patru al unui an financiar. De asemenea, cercetarea arată că, în general, sumele sponsorizate sunt direct corelate cu dimensiunea companiei și dimensiunea profitului.

Studiul este bazat pe răspunsurile a 150 de respondenți și își propune să evidențieze tendințe ce pot fi ulterior validate prin cercetări de piață extinse, pe eșantioane reprezentative.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)