România se situează, la nivel european, pe locul 4 din perspectiva intențiilor de investiție în anul următor, după Portugalia, Marea Britanie și Lituania, fie că este vorba despre înființarea de noi afaceri sau de extinderea unora deja existente, a afirmat Bogdan Ion, Country Managing Partner Romania & Moldova la EY, Chief Operating Officer - Central, Eastern and Southeastern Europe & Central Asia, relatează Agerpres. Potrivit Studiului de atractivitate EY România, mai mult de jumătate (56%) dintre companiile străine intenționează să înființeze sau să își extindă operațiunile din țara noastră în acest an, ceea ce plasează țara pe locul al patrulea în Europa, la egalitate cu Franța și în urma Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) și Regatului Unit (58%),

România se situează deasupra mediei europene, care este de 53%.

„Studiul nostru a fost realizat în perioada aprilie - iunie 2022, deci încorporează în contextul percepției investitorilor efectele războiului din Ucraina. El include atât investitori care sunt activi în România, dar și potențiali investitori și se concentrează asupra anului calendaristic 2021. Chiar și în această situație, este important de spus că studiul are rezultate pozitive în ceea ce privește România, unde câteodată percepția noastră locală este mult mai critică. Aș vrea să vă spun câteva dintre concluziile studiului nostru. În primul rând, la nivel european, România se situează pe locul 4 din perspectiva intențiilor de investiție în anul următor după Portugalia, Marea Britanie și Lituania, fie că este vorba de înființarea de noi afaceri sau de extinderea unor afaceri existente. Suntem pe locul 2 în Europa Centrală și de Răsărit după Polonia din această perspectivă”, a spus Bogdan Ion, cu ocazia lansării celei de-a treia ediții a studiului EY Romania Attractiveness Survey.

El a menționat că majoritatea celor care iau în considerare oportunitatea de a investi în România se gândesc în mod special la sectorul lanțurilor de aprovizionare și cel logistic.

„România se află pe locul 1 în Europa, conform studiului nostru, din perspectiva intențiilor de investiție, dacă vorbim de lanțurile de aprovizionare și logistică. Cu alte cuvinte, vedem că această regionalizare și localizare a fluxurilor de aprovizionare este confirmată de investitorii care au fost intervievați în studiul nostru. Printre alte domenii importante preferate de investitori, respectiv 23% din ei, se află crearea de centre de suport pentru business-uri. Din această perspectivă, suntem pe locul 2 la nivel european din perspectiva intențiilor de investiție în anul următor”, a susținut acesta.

O parte a investitorilor, 33% consideră că atractivitatea României în anii următori va crește, ceea ce, potrivit sursei citate, este un rezultat pozitiv, dar arată și o provocare și anume faptul că este necesară creșterea competitivității economiei locale.

Pentru a crește competitivitatea locală, investitorii recomandă trei direcții principale: susținerea IMM-urilor; realizarea de politici publice legate de mediu și încurajarea atitudinilor responsabile legate de mediu; susținerea inovației și a afacerilor care sunt bazate pe înalte tehnologii.

Conform opiniei investitorilor, sectoarele viitorului în România sunt: tehnologia informațională media și telecomunicații; industria bunurilor de consum, incluzând agribusiness; industria auto cu ramurile conexe. Bogdan Ion a precizat că aceste sectoare au fost menționate ca sectoare-cheie și în studiul anterior.

La nivel european, studiul menționat plasează Bucureștiul pe locul al 25-lea din 44 de orașe, depășind capitale precum Budapesta, Vilnius, Riga, dar și importante orașe europene, precum Munchen, Porto, Rotterdam, Geneva, Valencia.

În 2021, București a fost în mod clar cel mai vizat oraș din România pentru investiții străine directe (ISD), conducând clasamentul cu 38,9%, în timp ce regiunea vestică a însumat 19,5% din investițiile străine directe, singurii reprezentanți fiind județele Arad și Timiș.

Cu toate acestea, decalajul dintre regiunea de Vest și București poate fi aproape egal din punctul de vedere al planurilor investitorilor pentru acest an. Aproape un sfert dintre viitoarele investiții în România (24%) va fi atras de regiunea Vest, principalul județ din această zonă fiind Sălaj, cu 9% din investiții, urmat de Arad, Timiș și Bihor, toate cu câte 5%. Muntenia se situează pe locul al treilea, Argeș și Prahova fiind singurele reprezentante, fiecare cu câte 3,5% din investițiile totale. Pe de altă parte, zona nord-estică a României este reprezentată de județul Neamț (1,8%) și județul Suceava (1,8%). În partea de sud a României, singurul județ care va atrage investiții, potrivit respondenților, este Teleorman, cu 1,8% din total.

Diferit de anul trecut este faptul că județe precum Sibiu, Brașov sau Ilfov nu reprezintă destinații pentru investiții în opinia investitorilor.

Potrivit EY, pandemia a afectat operațiunile de lanțuri de aprovizionare și logistică la nivelul întregului continent european, determinând companiile să dorească relocarea activităților mai aproape de piețele de origine și de clienții locali. Comparativ cu 2020, când au fost înregistrate 595 de proiecte, în 2021 s-au înregistrat 655 de proiecte în domeniul logisticii. În 2021, numărul de proiecte industriale a depășit nivelul de dinainte de criză, reflectând un efect de revenire și o reorganizare globală a lanțurilor de aprovizionare.

Conform predicțiilor din ediția 2021, România devine un centru al operațiunilor de logistică și producție tot mai mare în Europa de Est, datorită competitivității sale în materie de costuri și a ofertei de forță de muncă, evenimentele din Ucraina acționând ca un catalizator în acest sens. În prezent, România este cea mai dorită destinație pentru investiții în 2022 în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare și logistică.

Diferența majoră față de anul trecut rezidă în creșterea popularității serviciilor de asistență pentru întreprinderi, care au depășit producția. Cea mai mare creștere a fost înregistrată de proiectele de cercetare-dezvoltare, de pe locul al șaptelea în 2021, pe locul al patrulea în 2022, se mai arată în documentul citat.

La nivel european, studiul a relevat că percepția și perspectivele liderilor executivi ai IMM-urilor sunt mai puțin optimiste decât cele ale conducătorilor de companii multinaționale. Numai 26% dintre companiile mici au declarat că planurile lor de investiții s-au extins datorită pandemiei, comparativ cu 64% dintre companiile mari.

Cu toate acestea, numai 44% dintre IMM-uri intenționează să investească în Europa în anul următor sau în următorii trei ani, iar 58% consideră că atractivitatea Europei va crește în același interval. Totodată, 83% dintre companiile mari plănuiesc să investească în Europa.

Pentru IMM-uri este important să beneficieze de sprijinul autorităților. De exemplu, toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un factor decisiv în decizia lor de a își menține sau extinde activitățile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici.

„Încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului a fost selectată pentru al doilea an consecutiv drept al doilea cel mai important aspect asupra căruia România ar trebui să își canalizeze eforturile în viitor pentru a rămâne competitivă în rândul economiilor globale. Totuși, atunci când au fost întrebați cum poate România să rămână atractivă din punctul de vedere al sustenabilității, aproximativ 59% dintre liderii executivi au declarat că este nevoie de reglementări pentru a susține practici comerciale durabile (de exemplu, obligații de reciclare, reglementarea protecției biodiversității, standarde pentru clădiri ecologice). 45% dintre aceștia au fost de părere că România trebuie să își îmbunătățească potențialul de decarbonare a lanțurilor de aprovizionare (de exemplu, prin reducerea transporturilor, prin acces la materiale durabile). Aproape același procentaj de respondenți (43%) au declarat că este important să se majoreze numărul de surse regenerabile în producția de electricitate, iar 42% au menționat că România ar trebui să asigure existența abilităților și competențelor necesare pentru a facilita proiectele de sustenabilitate”, subliniază un comunicat al EY România.

Potrivit companiei de consultanță, atractivitatea unei destinații este definită ca o combinație între imagine, gradul de încredere a investitorilor și percepția privind capacitatea țării sau zonei respective de a oferi cele mai competitive beneficii pentru ISD.

În cadrul Studiului de atractivitate EY pentru România, cercetarea în teren a fost realizată de Euromoney prin intermediul interviurilor online cu 101 lideri de companii internaționale relevante, dintre care 50% sunt deja stabilite în România, iar 50% sunt stabilite în afara țării.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)