Sistemul de garanție-returnare (SGR) implică existența unor centre de colectare și reciclare a ambalajelor primare nereutilizabile în diferite locații din țară, care permit consumatorilor să returneze ambalajele după utilizare, urmând să fie apoi reciclate corespunzător, conform unei analize realizate de reprezentanții EY România, citată de Agerpres. "În România, sistemul de garanție-returnare (SGR) trebuie să devină funcțional, conform prevederilor legale, începând cu data de 30 noiembrie 2023, data de când consumatorii vor plăti o garanție de 0,50 lei la cumpărarea unei băuturi îmbuteliate urmând ca, după golirea ambalajului, să îl ducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianți pentru a primi valoarea garanției plătite inițial", precizează autorii analizei.

Potrivit definițiilor acceptate la nivel european și internațional, SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile reprezintă o politică menită să încurajeze reciclarea și gestionarea eficientă a deșeurilor ambalajelor atât de către populație, cât și de către companii. În acest fel este promovat un comportament responsabil vizavi de mediul înconjurător, urmărind-se reducerea impactului negativ asupra mediului.

Conform analizei, companiile ar trebui să aibă în vedere cel puțin opt aspecte la stabilirea procedurilor interne necesare implementării SGR, respectiv fluxurile privind circuitul garanției și al ambalajelor produselor care fac obiectul SGR, gestionarea pierderilor/distrugerilor de ambalaje SGR și etichetarea produselor care fac obiectul SGR din prisma noilor cerințe, cum ar fi pictograma și codul EAN.

De asemenea, companiile trebuie să aibă în vedere înregistrările contabile aferente garanției, tarifului de administrare, tarifului de gestionare, tratamentul fiscal al garanției, evidențierea acesteia pe factură în diverse situații, cum ar fi produsele acordate gratuit, identificarea produselor supuse SGR, care poate fi uneori dificilă, mai ales în cazul ambalajelor compozite, dar și pregătirea punctelor de colectare a deșeurilor de ambalaje SGR și respectarea regimului deșeurilor.

"Având în vedere multiplele implicații ale acestui nou pachet de acte normative, atât din punct de vedere fiscal, contabil, logistică, mediu etc., companiile trebuie să analizeze în detaliu și din multiple unghiuri impactul și, respectiv, implicațiile acestor prevederi asupra activității curente și viitoare a companiei, pentru a pregăti corespunzător momentul implementării de la 30 noiembrie 2023", precizează analiștii EY România.

Din punct de vedere al obligațiilor și responsabilităților, companiile implicate în lanțul de aprovizionare au obligația de a lua măsuri pentru a colecta și recicla ambalajele primare nereutilizabile produse sau utilizate de ei, dar și de a oferi informații despre reciclare consumatorilor, a organiza sisteme de colectare selectivă sau a colabora cu autoritățile și terți pentru reciclare.

Conform analizei, SGR implică existența unor centre de colectare și reciclare a ambalajelor primare nereutilizabile în diferite locații din țară, care permit consumatorilor să returneze ambalajele după utilizare, urmând să fie apoi reciclate corespunzător.

Pe de altă parte, procesul implică și responsabilitatea consumatorilor, care sunt încurajați să participe activ la colectarea selectivă a ambalajelor și să le aducă la centrele de reciclare desemnate. Prin implicarea lor, contribuie la reducerea deșeurilor și la creșterea ratei de reciclare.

"Prin implementarea SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile se reduce impactul deșeurilor asupra mediului și se promovează economia circulară, în care materialele reciclate sunt reintroduse în procesul de producție. Este vorba, în final, despre gestionarea responsabilă a deșeurilor și protecția mediului înconjurător, scop în care autoritățile, industria și consumatorii trebuie să colaboreze pentru a asigura eficacitatea acestui sistem", precizează sursa citată.

Sistemul se referă, în principal, la ambalajele primare, utilizate pentru protejarea produselor individuale și este aplicabil pentru ambalajul primar nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l, inclusiv cel utilizat pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale și ape de băut de orice fel, vinuri și spirtoase, care vor trebui să fie etichetate cu un marcaj specific.

"Din punct de vedere legislativ, a fost impusă companiilor producătoare și distribuitoare de produse ambalate participarea la un sistem de colectare și reciclare a ambalajelor primare nereutilizabile, prin care sunt stabilite obiective cantitative pentru reciclare. Este vorba despre HG nr. 1074/2021 privind stabilirea SGR pentru ambalaje primare nereutilizabile (publicată în MO 955/06.10.2021), care instituie regulile necesare pentru implementarea SGR pentru ambalajele primare nereutilizabile aferente atât produselor fabricate pe teritoriul național, cât și produselor importate sau achiziționate intracomunitar", se mai precizează în material.

Potrivit EY, recent a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului un proiect de ordin prin care se urmărește introducerea în OUG nr 196/2005 privind Fondul pentru mediu, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a contribuției datorate de către operatorii economici care introduc pe piață ambalaje primare nereutilizabile care fac obiectul SGR. Astfel pentru fiecare unitate de ambalaj nereutilizabil pentru care nu au fost îndeplinite obiectivele minime anuale de returnare, contribuția este 0,5 lei pentru ambalaje din metal și 1 leu pentru ambalaje din sticlă și/sau plastic. Plata contribuțiilor menționate mai sus se va efectua anual pentru diferența dintre cantitățile de ambalaje primare nereutilizabile corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare (65% pentru anul 2024) și cantitățile de ambalaje nereutilizabile efectiv returnate.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)