Evaluări și îngrijorări
Numărul 1, 12-18 ian. 2021 » Comentariul ediției
Cel mai recent sondaj de opinie efectuat de Institutul Național de Statistică (INS) în rândurile managerilor vizează începutul anului în care am pășit de câteva zile. Este vorba despre „clasicele” investigații sociologice lunare care anticipează evoluțiile economico-sociale pe un întreg trimestru. Confruntați, în 2020, cu declanșarea și prelungirea pandemiei COVID-19, într-o dublă criză, medicală și economică, factorii decidenți la nivel micro au avut, în perioada stării de urgență, percepții ezitante. Se aflau în situaţia de a face față nu numai unor împrejurări neprevăzute, ci și unui impresionant set de provocări fără precedent. Inițial, au crezut că erau fenomene ciclice și, în consecință, s-au referit la criza din anii 2008-2010. La scurt timp, însă, și-au dat seama că noile riscuri și pericole impun abordări pe măsură. Faptul a devenit evident pe la mijlocul anului trecut, când sondajele efectuate de INS au conținut, în număr tot mai mare, estimări, confirmate de însăși evoluția economiei, cu prelungirile firești în sfera socialului.
Am recurs la această rememorare deoarece ne furnizează suficiente argumente pentru a considera că opiniile managerilor sunt credibile întrucât se bazează pe experiența nemijlocită a respondenților, experiență câștigată – la greu – în lupta pentru supraviețuirea firmelor în vreme de pandemie. Fără luarea în considerare a acestui fapt nu este posibilă o corectă interpretare a rezultatelor sondajului efectuat de INS la finalul anului 2020.
Ceea ce caracterizează majoritatea răspunsurilor este prudența, estimările fiind formulate cu simțul măsurii, cu o notă distinctă de realism. Astfel, managerii din industria prelucrătoare consideră că, până în luna martie a.c., se va înregistra o scădere moderată a volumului de activitate şi a numărului de salariați. În schimb, prognozează o creștere, în continuare, a prețurilor la produsele specifice acestei subramuri a industriei.
În materie de construcții, domeniu în care anul 2020 s-a încheiat pe plus, la aproape toți indicatorii economico-financiari, a avut loc o schimbare interesantă de optică a managerilor. Ei anticipează o scădere moderată a volumului de activitate comparativ cu perioada similară din 2020. În mod corespunzător, se estimează și o diminuare a numărului de salariați de pe șantiere. În conjunctura care se profilează tot la începutul acestui an, managerii din construcții nu au de gând să majoreze prețul lucrărilor, date fiind și dificultățile financiare ale beneficiarilor.
În al treilea domeniu supus percepției managerilor – comerțul cu amănuntul – cele mai multe răspunsuri exprimă convingerea că volumul de activitate economică se va comprima cu un coeficient moderat. Se va ajunge, însă, la o relativă stabilitate a comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri pentru comerțul cu amănuntul. De aici, părerea dominantă potrivit căreia se va păstra numărul de angajați. În condițiile cererii solvabile în scădere, ar fi fost normal ca prețurile în comerțul cu amănuntul să se menţină, cel puțin, relativ stabile. Or, managerii din acest domeniu anticipează un curs contrar. Explicația constă în mărirea costurilor pe întregul lanț tropic, ca efect al fenomenelor complexe determinate de prelungirea pandemiei.
În sfârșit, în sfera serviciilor, în special în zona HORECA, se estimează continuarea contracției activităților specifice. În așteptarea unei „retrageri” a coronavirusului, majoritatea managerilor acționează pentru păstrarea numărului de salariați. Tot pentru asigurarea premiselor revenirii la normalitate, managerii intenționează să stabilizeze și chiar să scadă prețurile de vânzare sau de facturare.
Cum se vede, din perspectiva evaluărilor consemnate de sondajul INS, în primele luni din noul an, nu se așteaptă nici măcar la unele modeste recuperări din pierderile considerabile de substanţă economică înregistrate în 2020. Sigur, realitățile, în mișcarea lor continuă, pot să infirme, fie și numai parțial, unele prognoze, în ambele sensuri – creșteri sau scăderi, însă, contează foarte mult și stările de spirit ale respondenților. De aici, necesitatea de a fi luate în considerare cu toată seriozitatea și de a se acționa, consecvent, inclusiv la nivel macroeconomic în vederea derulării unui proces amplu de susținere a business-ului în eforturile întreprinzătorilor și managerilor de a contribui efectiv la reluarea creșterii economice. Se identifică, astfel, obiectivul major al acestor zile și, deopotrivă, o șansă care nu trebuie, în niciun caz, ratată.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național