Spațiul public găzduiește, în prezent, mărturii dintre cele mai valoroase referitoare la momentul de istorie de la Alba Iulia din urmă cu 100 de ani, în contextul intern și internațional din prima parte a secolului trecut. În zeci de localități s-au deschis expoziții fotodocumentare, iar la posturile de televiziune s-au prezentat pelicule de epocă.

Artele fotografică și cinematografică se aflau, inclusiv în țara noastră, într-un stadiu de dezvoltare pe care l-am putea compara cu anii adolescenței, eventual ai tinereții, iar numărul celor care li se dedicaseră era foarte mic. Din aceste motive, există și relativ puține imagini fixe și/sau în mișcare despre evenimentele acelor ani. În aceste condiții, prezentarea unor asemenea imagini reprezintă un eveniment în sine. Tot ceea ce este rar capătă – o știu prea bine profesioniștii contabili – o valoare deosebită.

Fiecare fotografie, fiecare fotogramă de peliculă cinematografică din acea perioadă are o „istorie” proprie, fascinantă, ca realizare artistică și ca mesaj transmis de înaintași peste timp, în vremuri faste sau mai puțin faste.

Expozițiile evocatoare prezintă reproduceri ale fotografiilor realizate de Samoilă Mârza la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Sunt trei fotografii care redau dimensiunile acelei Mari Adunări, mulțimile entuziaste, iar două surprind personalitățile aflate la tribuna de unde s-a citit Actul Unirii. Una dintre fotografii ne oferă imaginea delegației din satul Galtiu, localitatea Sântimbru, județul Alba, unde s-a născut Samoilă Mârza, în anul 1886. Era un semn de respect, de apreciere deosebită față de consătenii săi care veniseră să „voteze” pentru făurirea României Mari. În anii care au urmat, fotograful din Galtiu a surprins multe momente, în special istorice, atât de pe meleagurile natale, cât și din alte locuri ale țării reîntregite. Și acestea sunt mărturii de preț despre oamenii și timpul care au marcat procesele de consolidare a statului național unitar, revenit în fruntariile lui firești.

În privința filmărilor, nu se cunoaște, până în prezent, dacă există pelicule, oricât de scurte, de la istoricul eveniment din 1 Decembrie 1918. Imagini de care ne putem bucura, dintr-o epocă foarte aproapiată Marii Uniri, sunt de la încoronarea regelui Ferdinand și reginei Maria, eveniment care a avut loc tot la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922, și de la care a rămas înregistrări ale operatorilor de film de la acea vreme. Aceste pelicule au fost prezentate frecvent de majoritatea posturilor de televiziune și, cum este normal, s-au bucurat de interesul privitorilor. Impactul emoțional al unor asemenea mărturii este considerabil, deoarece una este să citești chiar și cele mai inspirate reportaje de la asemenea evenimente (tot în aceste zile s-au reprodus numere de ziar apărute atunci, ceea ce ne permite nouă, tuturor, să constatăm înalta calitate publicistică a marilor cotidiene ale vremii) și alta să vezi ce s-a întâmplat acolo, la Alba Iulia, în 1922.

Așadar, putem să înscriem în rândul tradițiilor artei fotografice și artei cinematografice filele evocate drept mărturii nu numai documentare, ci și ale măiestriei profesionale a contemporanilor acelor istorice evenimente. Nivelul la care au ajuns ambele arte în zilele noastre, numărul celor care le slujesc, performanțele lor, inclusiv de ordin tehnic, își au „temeliile” și în ceea ce s-a realizat de oameni asemenea lui Samoilă Mârza, deopotrivă pasionați în tot ceea ce au făcut și animați de idealuri înalte, sunt modele de care, cu toții, avem nevoie. Să ne inspire, să ne ajute să împlinim propriile aspirații.