În perioada 19-29 octombrie a.c., se desfășoară la București cea de-a 28-a ediție a Festivalului Național de Teatru (FNT). Sunt programate, în acest interval, peste 100 de spectacole, definite de organizatori drept tot atâtea „ferestre spre lume”. De-a lungul a 11 zile, lumea teatrului își va dezvălui virtuțile prin prezentarea unor creații remarcabile din dramaturgia națională și universală, prin piese de excepție puse în scenă în viziuni moderne, prin actori de mare valoare, aparținând multor generații, dar și prin manifestări complementare. Una dintre acestea a inspirat titlul articolului de față. Ne referim la organizarea Conferinței Naționale a Managerilor Culturali.

Dacă vom comprima timpul, nu ne va fi dificil de constatat că prima ediție a FNT a fost inițiată la începutul perioadei postdecembriste, când sălile de teatru erau aproape goale, când spectacolul străzii – cu conotațiile lui politico-civice – era mult mai interesant pentru publicul larg, când preocupările de ordin cultural erau estompate de grijile provocate de dificultățile enorme ale tranziției spre economia de piață. Și, cu toate acestea, s-au găsit entuziaști, din rândurile regizorilor, actorilor, scenografilor, personalului tehnico-administrativ, care au început să „joace” rolul de manageri teatrali potrivit, deopotrivă, regulilor artei  și cerințelor pieței de profil. Nu numai că au apărut (de fapt, au reapărut) teatre particulare, bazate pe libera inițiativă, pe exigențele competiției care – până la urmă – se rezumă la obținerea profitului, ci s-a afirmat un tip de management pe care specialiștii îl numesc cultural și intercultural. Treptat, s-au format, și la noi în țară, conducători de „trupe de teatru” cu abilități și cunoștințe specifice, cu un simț deosebit al receptării și interpretării „pulsului pieței”. Cu fiecare ediție a FNT s-a acumulat mai multă experiență în acest domeniu, iar rezultanta este, cum se spune, „la vedere”. Sute de spectacole se joacă efectiv cu casa închisă, se ajunge la reprezentații cu aceeași piesă de ordinul sutelor, elita managerilor culturali definindu-se și ca formatoare a gustului artistic, cu valențe educaționale de necontestat.

De aici și modul în care au fost și sunt concepute manifestările incluse în FNT. Referindu-ne la ediția în curs de desfășurare, observăm diversitatea punctelor înscrise în program: lansări de carte, expoziții, conferințe, proiecții de filme, seri de balet, concerte simfonice. O parte a acestora este dedicată unor mari artiști, precum Lucian Pintilie și Ingmar Bergman (la 100 de ani de la naștere), iar o alta este consacrată conexiunii, tot mai strânse, dintre artele spectacolului. O mențiune specială se cere făcută în legătură cu prezența, la București, a celebrei artiste-fotograf Brigitte Lacombe, care și-a deschis o expoziție cu 40 dintre cele mai importante reușite ale sale în planul artei pe care o practică într-o manieră strălucită.

Mai semnalăm o componentă a evenimentului, și anume cea caritabilă. În zilele festivalului s-au inclus acțiuni umanitare, precum campania Artiști pentru Artiști destinată sprijinirii colegilor de breaslă aflați în dificultate din cauza vârstei înaintate, a stării precare de sănătate, a singurătății. De asemenea, participanții susțin acțiunea Dăruiește viață, prin care strâng fonduri în vederea construirii primului spital oncologic pentru copii.

Cu alte cuvinte, scena, ca simbol al teatrului, se unește cu strada, ca simbol al vieții reale, într-o comuniune în care noțiunea de umanism își găsește una dintre cele mai fericite interacțiuni. Avem, deci, suficiente motive să considerăm că a 28-a ediție a Festivalului Național de Teatru are toate caracteristicile unui eveniment cultural cu adevărat remarcabil.